Fantasy-World

Lumea imaginatiei tale

Ultimele subiecte

» ID`uri
Vin Aug 20, 2010 4:30 pm Scris de LiOnX

» Sa ne cunoastem
Vin Aug 20, 2010 4:15 pm Scris de LiOnX

» Cine ai fost intr'o viata anterioara?
Lun Iul 05, 2010 10:42 pm Scris de dark angel

» Poti prezice viitorul?
Lun Iul 05, 2010 10:35 pm Scris de dark angel

» Cu ce baiat din Twilight te potrivesti?
Lun Iul 05, 2010 10:30 pm Scris de dark angel

» Poezii.
Vin Iun 25, 2010 1:08 am Scris de LiOnX

» Ce spune scrisul tau despre tine?
Vin Iun 25, 2010 12:29 am Scris de LiOnX

» Alb / Negru
Joi Iun 24, 2010 12:42 am Scris de LiOnX

» Ce melodie asculti acum?
Joi Iun 24, 2010 12:35 am Scris de LiOnX

Navigare

Top postatori

Bia (143)
 
adikady (43)
 
The Role Model (41)
 
Yuuki Kurosu (24)
 
zero kiryu (23)
 
zalmoxis (18)
 
Sandra (17)
 
Mm<3 D.Love (14)
 
Aikad (13)
 
Twilight.Drug (11)
 

Parteneri

forum gratuit

    iubire imperfecta...

    Distribuiţi

    adikady
    Young Member
    Young Member

    Numarul mesajelor : 43
    Data de inscriere : 08/08/2009

    iubire imperfecta...

    Mesaj Scris de adikady la data de Mar Sept 15, 2009 8:46 pm

    mesajul îngerilor către pământeni
    „fiinţă cu chip de înger si trup de femeie,nu te transforma într-un vampir,nu rănui acest vis care a devenit realitate....”

    cuvânt înainte-liniştea e îngrozitoare atunci când cuvântul e de aur

    toti traim pe aceeasi planeta si putem intelege.
    cuvantul pe care noi il rostim este o minune a lui Dumnezeu.de aceea cred ca ar trebui sa deschidem ochii,sa vedem cine se afla in jurul nostru....
    sincer linistea ma inspaimamtaza,nu imi place de loc..imi place mai de graba sa ascult zeci de cuvinte reci,decat sa stau si sa incep sa uit melodia sacra a omului:vocea.insa recunosc ca-mi place la nebunie sa ascult cuvintele de aur.incerc sa prind cateva,deoarece acestea sunt transmise de catre niste persoane cu suflet mare,care au descoperit adevarata viata..... stiu ca probabil am facut o greseala,stiu ca orice poveste de dragoste ascunde o calatorie,dar cateodata ne razbim de porti necunoscute pe care nu le putem deschide...
    nu inteleg de ce majoritatea incearca sa vorbeasca limba tacerii.de ce nimeni nu vorbeste atunci cand trebuie.stiu ca in viata trebuie sa stii cand sa incepi si cand sa termini un lucru.si mai stiu ca iubirea e o boala pe care ne-o dorim toti.sincer aceasta enigma ma intereseaza foarte mult,si recunosc ca sunt foarte fericit atunci cand aflu un raspuns referitor la iubirea adevarata.imi plac si erorile,pentru ca acest lucru ma ajuta sa ma aproprii de raspunsul adevarat.dar ma enerveaza un singur lucru:fuga,tacerea.e atat de groaznic sa stai si sa astepti raspunsul.e greu sa astepti venirea gloantelor,atunci cand stii ca misiunea sa incheiat,ca te asteapta o noua provocare mai tarziu..atunci incepi sa devii dusman cu timpul,iar soarele ti se pare strain..
    linistea e atat de infioratoare,incat secundele devin clipe de eternitate.te simti cuprins de un infern,iar totul in jur se intuneca.nimeni nu mai spune nici-un cuvant,iar frigul stapaneste intregul corp.sufletul ramane debusolat si nu mai stie ce sa faca....
    omul in viata cunoste clipe de triumf,dar si de decadere.trebuie intotdeauna sa se ridice...
    cateodata insa priveste in jur si ramane uimit.
    iubirea e o energie care se afla in fiecare dintre noi..............speranta exista si ea,dar cateodata oboseste si incet,incet dispare.dispare in marele necunoscut...in lumea asta sunt atat de multe enigme,pacat ca omul nu poate rezolva nicio enigma....
    stiu,poate ca sunt nebun,poate ca sunt foarte ciudat si diferit fata de pamanteni,dar doresc sa scriu despre visul meu etern al vietii mele.cand am reusit pentru prima data sa vad forta iubirii mi-am dat seama ca de fapt iubirea este de fapt o piramida a iubirii.cand am facut primi pasii in necunoscutul taram al fericirii am observat piramida care a nascut in sufletul meu un vis maret,la care nu am renuntat niciodata.aceasta piramida a transmis zambete,viziuni ca in acel loc atat de frumos si misterios se afla iubirea eterna-persoana care urma sa ma insoteasca pe drumul vietii mele.drumul meu a capapat un nou traseu,o noua destinatie.nu prea credeam in iubire,fericire sau zambet,deoarece primisem multe lovituri in viata.nu stiu exact ce m-a atras,dar am simtit o chemare foarte calduroasa.am urmat drumul spre piramida,si dupa ceva timp de singuratate,in care mi-am dat seama ca cea mai grea suferinta pentru om este de fapt singuratatea.cand ma aflam in fata piramidei,foarte aproape de ea,am observat ca in jurul ei se afla foc,iar eu reusisem sa trec prin el,fara a pati nimic,deoarece visul de a ajunge in varful piramidei ma proteja de orice pericol.am inceput apoi sa pasesc pe treptele piramidei,deoarece eram nerabdator sa ajung in varful piramidei.pe fiecare teapta am observat numele persoanelor care reusisera sa ma ajute in viata.ii cunosteam foarte bine,deoarece erau prietenii mei cei mai buni,aceia care erau intotdeauna alaturi langa mine in momentele in care aveam nevoie de ajutor,dar si atunci cand eram fericit,sau puteam da un ajutor.pentru fiecare purtam un respect profun,deoarece toate aceste nume m-au ajutat sa-mi indeplinesc un vis foarte important pentru mine:m-au ajutat sa te gasesc.iata ca am ajuns si in varf:foarte curios de ceea ce se afla.numele tau nu-l gasisem inca pe nici-o treapta,iar asta insemna doua lucruri:ori numele tau atat de sacru era scris in varful piramidei iubirii ,ori erai o iluzie-un vis neimplinit.
    dar iata ca a sosit momentul adevarului.citesc nerabdator ceea ce este scris in varful piramidei:uimitor-numele tau si poza ta erau in varful acelei piramide.da,tu erai DIANA,zeita vanatorii si a razboiului:caci tu ai fost singura mea iubire adevarata,sfanta!tu mi-ai furat inima si m-ai ajutat sa zbor deasupra muntilor...tu ai fost un alchimist care a reusit sa-mi transforme tristetea in fericire,momentele de singuratate in iubire.tu esti steaua care a alungat intunericul din jurul meu.iar aceasta piramida era de fapt locul sacru al iubirii,unde tu lucrai cu legile nestiute de nimeni ale alchimiei.aceasta piramida a inimii,a iubirii,era de fapt o alchimie sentimentala,o initiere in tainele fericirii si a iubirii...tu m-ai facut sa lupt pentru acest vis,tu m-ai chemat si tot tu mai adus aici.
    1)
    viata e un jok?

    viata este un joc nebunesc,unde trebuie sa riscam foarte mult.viata a fost facuta si pentru noi.trebuie sa ne dam seama de marile legi ale universului,si sa le intelegem...putem zbura foarte usor peste orice obstacol daca avem ochii deschisi si inima curata.putem zambi,caci noi oamenii suntem invingatori.trebuie doar sa dansam si sa uitam de necazuri.sa uitam de cei ce ne-au suparat,si sa incercam sa aflam motivul supararii.in viata nu trebuie sa avem niciun dusman,caci fiecare are o calitate.jocul vietii nu e unul obisnuit,nu e unul in care cineva castiga si cineva pierde.este jocul in urma caruia cu totii castigam cate ceva.insa trebuie sa castigam atat cat avem nevoie pentru implinirea visurilor.
    propun sa renuntam la faptele noatre care aduc numai raul pe pamant,sa incercam sa fim niste fiinte adevarate.viate nu este jocul sallbatic al existentei.de asemenea noi nu trebuie sa plangem,si sa gandim ce ar trebui sa facem pentru a face pe cineva fericit...
    strain printre pamanteni

    viata este un joc nebunesc,foarte periculos...sincer,pe zi ce trece imi dau seama ca nu ma simt in largul meu,totul in jur pare intunecat.oamenii mi se par fiinte necunoscute,desi arat la fel ca ei....
    nu le inteleg comportamentul,si imi este dor se revin acolo unde imi este locul.....
    noapte parca aud chemarea ,dar totusi ,ceva e imposibil...si totul din cauza unei greseli.....
    recunosc,sunt si putin fericit,in lumea asta cineva mai seamana cu mine,este vorba despre o frumusete rara,despre sufletul care zambeste atunci cand ma vede.atunci imi dau seama ca viata din care provin este una minunata,si parca as fii pedepsit...nu-mi aduc aminte de ce...dar pamantul este o inchisoare.nu stiu daca voi vedeti ceea ce vad eu,nu stiu daca vedeti aceste gratii care ma infioreaza.....
    vreau sa spun ca am inteles,ca stiu ca sunt un strain pe aceasta planeta,intr-un fel imi place acest lucru.nu vreau sa port sangele pamantenilor:pe unii ii respect,dar pe majoritatea ii dezgust(criminali,mincinosi,prosti,idioti).
    drumul din vis...
    astazi vreau sa scriu despre visul pe care l-am avut intr-o seara.eram in acest oras,si am venit sa te vizitez.soarele stralucea puternic,iar in jur era numai armonie.am venit sa te iau,pentru ca doream sa te duc intr-un loc minunat,sa vizitam marea piramida pentru a afla raspunsul la intrebarea care ne macina pe amandoi(sau cel putin asa credeam eu,si inca cred).cand te-am intalnit,am inceput sa uit toate amintirile neplacute provocate de viata pana in acel moment.te-am luat si am inceput sa mergem in cautarea marei piramida.la un moment dat ne-am uitat unul in ochii celuilalt,si atunci s-a produs minunea.brusc,am fost trimisi intr-o alta lume.totul era necunoscut.am recunoscut totusi marea piramida,desi nu o vazusem niciodata.parca ceva ne chema acolo.dar exista un mic obstacol.langa piramida se aflau numeroase faclii.era un foc mult mai fierbinte decat cel cunoscut pana in acel moment.deodata ai inceput sa zbori,asa ca focul nu te deranja.insa puterea frumusetii tale era un scut pentru mine impotriva focului.ma uitam la tine si treceam prin acele faclii.sincer pot sa spun ca acele faclii isi pierdusera toate puterile ,pentru ca tu ma aparai.in acel moment doar un gand ma mai supara:imi era teama ca nu cumva tu sa zbori din greseala atat de sus,sau eu sa fiu ars de o faclie,iar noi sa nu ne mai intalnim niciodata.......
    am ajuns apoi langa treptele piramidei.pe ele erau scrise toate mesajelor zeilor pentru pamanteni.doua lucruri erau curioase.primul era faptul ca niciun pamantean nu le auzise niciodata,al doilea ca tie ti se pareau cunoscute....(m-am convins atunci ca esti fiica unui zeu,pentru ca frumusetea ta, impreuna cu sufletul tau erau niste adevarate comori)..............

    am ajuns in varful piramidei,si deodata un cutremur s-a produs.visul s-a terminat,si nu te-am mai vazut...de cateva zile nu am mai vorbit cu tine,si nu stiu ce se intampla...........cred ca am gresit,dar timpul parca s-a sfarsit......(refuz sa cred ca nu te voi mai vedea niciodata)..
    abia astept sa te vad,sau sa te visez din nou.....................
    intararea in templu
    cand am ajuns langa piramida,am hotarat ca trebuie sa patrundem si in interior,in templul iubirii.cand am ajuns inauntru am ramas uimiti,ne-am facut curaj si am intrat...totul in jur
    era de o frumusete rara....toata iubirea si fericirea se afla acolo.am pasit putin timizi la inceput,dar apoi ne-am dat seama ca acel loc era cel mai ideal pentru noi.ti-am privit privirea si am inteles ce este iubirea,ce este victoria de a castiga increderea ta....brusc un fior mi-a strapuns inima,m-am gandit atunci ca esti atat de frumoasa,si multi pamanteni de doresc,as fi vrut sa-ti vorbesc,dar nu mai aveam putere...orice cuvant devenise o simpla adiere de vant in fata frumusetii privirii tale.m-am uitat in jur si am aflat un lucru extraordinar.undeva,langa o zeita era scris numele tau......asta imi demonstra ceea ce eu credeam de la inceput(am stiut din prima clipa ca tu esti o zeita,venita din cetatea numita iubire,unde tristetea nu a ajuns si nu va ajunge niciodata...........la un moment dat te-ai plictisit si ai vrut sa parasim acel templu,in care eu mi-as fi dorit sa-mi petrec intreaga viata.....
    meditatia gandului
    din pacate aceea zi minunata a trecut...acele clipe minunate devenisera amintiri,iar inima mea se simtea din nou singura....vreau sa spun ca dupa ce am parasit acel taram foarte frumos,noi nu ne-am mai vazut niciodata...imi ramasese imi minte acel zambet al tau de zeita,privirea ta calda.
    zilele treceau si am inceput se te caut,dar nu te-am putut gasi.am inceput sa vad din noua lumea intunecata,in care traiam inainte de a te cunoaste...acele zile care au urmat au fost lectii invatate in infern..sa stii ca au fost ingrozitoare,atunci am simtit pentru prima data lacrimile inghetate ale timpului...am inceput sa ma gandesc daca iubirea noastra poate fi posibila,daca noi suntem potriviti pentru a lupta impreuna in viitoarele razboaie,si daca le putem castiga.
    am inceput sa ma izolez de acei pamanteni pe care ii intalneam in fiecare zi,si care niciodata nu ma intelegeau..intotdeauna erau impotriva mea si incercau mereu sa ma doboare.as fi renuntat la tot,doar pentru a fi numai langa tine.insa,acest lucru parea imposibil...mai tarziu m-am gandit la viitorul meu pe aceasta planeta.nu stiam ce sa fac,unde sa merg si cum sa procedez.m-am gandit ca ar trebui sa parasesc aceasta lume si sa merg sa-l intalnesc pe marele intelept al acestei lumi.as fi vrut sa aflu raspunsul la multe enigme care ma framantau.
    pentru ca imi era foarte dor de tine,am ales sa privesc singura poza pe care o aveam cu tine.aceea poza imi dadea intotdeauna puterea de a ma simti mai bine,atunci cand imi era foarte rau.insa,in momentele acelea am descoperit ca stiinta nu era foarte evoluata,deoarece ea nu a putut sa imortalizeze foarte bine frumusetea ta.dupa cateva secunde incaperea a devenit foarte intunecata,si nu am mai putut vedea nimic.....
    intunericul ascunde lumina...
    in acele momente nu stiam ce se intampla.nu stiam unde ma aflam,si ce urma sa italnesc in acel cumplit intuneric..citisem mult despre relatarile multor oameni inteligenti despre infern,dar acel intuneric era de o mie de ori mai infiorator...timpul nu trecuse niciodata pe acolo,iar vremea era foarte inghetata...am simtit ca plutesc deasupra unei portiuni de roca,parca si ea suparata de viata pe care o avea acolo.am inceput sa zbor sau sa fug,caci nici pana azi nu am inteles totul.am stabatut acel intuneric,nestiind ce vreau mai ezact sa gasesc.vream sa evadez din acel intuneric,dar in acelasi timp doream sa cercetez acel loc foarte intunecat....atunci am inteles ca ochii,gura,nasul,mainile si picioarele devin un obstacol atunci cand ajungi intr-un loc complet necunoscut.in acele momente mi-a amintit niste lucruri pe care le aflasem despre mesagerii creatorului lumii.acestia imi spusesera ca intreaga lume contine lumina,iar sufletul cunoaste toate locurile lumii,mai putin locul unde se afla acest mare creator.ingerii spuneau ca nimeni nu a reusit sa-l intalneasca,deoarece acest creator traia in singura lume intunecata din acest spatiu pe care voi pamantenii il numiti univers..acolo se afla,deoarece dorea intotdeauna sa gandeasca in cele mai linistite locuri.....atunci m-am gandit ca acest loc ar putea fi locul in care se afla doar marele creator al intregii lumi.(imi era foarte greu sa cred,desi stiam ca in lumea din care eu venisem pe pamant nu ezista minciuna.aceea lume era creata numai din adevar....
    te-am vizitat din nou
    in acel intuneric s-a produs insa o mare minune.desi nu puteam vedea am simtit caldura sufletului tau.desi nu puteam sa aud niciun sunet,vocea ta era in mintea mea,si am inceput sa iti inteleg gandurile.atunci am inteles ca si tu erai acolo,si am devenit fericit.am vrut sa te gasesc,sa te ating si sa-mi amintesc de zambetul tau.nu te uitasem,iar pasiunea mea pentru tine crescuse foarte mult.deodata am simtit o atingere.o mana dansa pe spatele meu.erai tu,iar mangaierile tale erau cheia spre fericire pe care o cautasem atat de mult.m-am intors si brusc sclipirea ochilor tai au luminat acel loc necunoscut.intunericul disparea,iar eu ti-am vazut din nou chipul tau de zeita.trupul tau era mai frumos,iar ochii tai cuprindeau intreaga stralucire a stelelor.privind in jur am ramas uimit.acel loc in care inainte de aparitia ta era un loc foarte intunecat,era chiar templu in care noi am pasit si ne-am indragostit.am inceput apoi sa vorbim despre perioda in care nu ne mai vazusem.eu credeam ca erai suparata pe mine,sau ca un alt barbat te-a facut sa te indragostesti de el....sincer,as fi fost in stare sa pornesc un intreg razboi numai pentru tine.tu mi-ai spus sa nu-mi fac griji,ca ma iubesti in continuare.mi-ai explicat ca ai fost retinuta cu niste probleme si de aceea noi nu ne-am mai putut vedea.totusi,inima mea credea ca ceva se intamplase.aveam o presimtire stranie,si imi era teama ca te voi pierde.imi era teama ca va trebui sa petrec o mare parte din viata departe de tine.in acel templu am simtit cea mai puternica dragoste,dar in acele momente nu stiam ce sa mai fac.as fi vrut ca sufletele noastre sa ramana in acel templu pentru totdeauna.as fi vrut sa ne iubim mereu,sa nu ne gandim niciodata la problemele de pe pamant.brusc,o intrebare mi-a strabatut mintea:care este rolul nostru pe pamant?de ce trebuie sa ne petrecem viata in aceea inchisoare teribila?de ce nu ne puteam iubi linistiti in acel templu?
    teorie despre viata...
    in ochii tai am gasit intelepciune,si am reusit sa descopar unele raspunsuri la marile enigme ale omenirii.insa nu mai lasat sa aflu raspunsul la enigma care ma framanta cel mai mult:iubirea...ochii tai mi-au descris atatea lucruri uimitoare.sufletul tau m-a calauzit spre purul adevar despre viata.am ajuns in fata unui copac.era copacul vietii.fructele lor erau oamenii,plantele si animalele.impreuna formau rodul acestei planete..toate erau frumoase,dar in acelasi timp erau diferite.fiecare urma sa-si continue propriul drum la momentul potrivit.dupa ce aveau sa fuga din copacul pe care pamantenii il numesc terra,cadeau prin marele univers.unii cred ca aceste fructe deveneau stricate,dar nu este adevarat.o data cu parasirea copacului capatau o noua forma.din acel moment rolul lor se schimbase.fiecare fruct trebuia sa-si gaseasca un loc potrivit in acest univers.apoi trebuie sa astepte sa creasca si sa devina un copac,si sa dea nastere la noi fructe.acest proces le era cunoscut,pentru ca pe pamant reusisera sa dea nastere la flori si sa transforme copacul intr-o lume minunata plina de viata.asta este viata care ne inconjoara,totul este atat de simplu si de frumos.e adevarat ca unele fructe devin locul ideal al viemilor,stapanii marilor dezastre...dar acestea sunt izolate,pentru ca pamantul este o recolta bogata.....
    pamantul ......
    doar nebunii transforma lumea.este adevarat ca pamantul este cel care ne da viata,stiu ca este asemenea unui copac.dar daca rautatea omului isi incepe dominatia,atunci cu siguranta pamantul va uita drumul spre constelatia fericirii si va intra in inchisoarea raului si a tristetii.si acest lucru este dureros.in aceea inchisoare vom fi departe de marile bucurii ale lumii,iar lumina stelelor va disparea.....pamantul acesta pe care noi pasim si in momentele fericite,dar si in cele mai grele,trebuie protejat.rautatea este arma oamenilor slabi,care intotdeauna vor pierde.in ziua de azi multi oameni doresc sa fie conducatorii,dar nici unul dintre ei nu merita.nimeni nu merita,pentru ca aceasta planeta are nevoie de puterea tuturor.pamantul este o zeita care poarta la gat un lant foarte sclipitor.fiecare zala reprezinta sufletul fiintelor pamantene.....
    cand aceste zale ruginesc,parasesc acest minunat lant...fiecare zala este importanta...
    sunt momente....
    sunt momente in viata cand si cerul este nevoiy sa planga.soarele oboseste si nu mai poate trimite raze pe pamant...sunt momente in viata cand omul intalneste pericole si este nevoit sa lupte.sunt momente cand timpul te duce intrun loc parasit,si te simti atat de singur..in acele momente trebuie sa privesti in urma si sa iti reamintesti multimea de oameni care a simtit gustul infrangerii..atunci cand au luptat cu tine.amintesteti ca lacrimile care au cazut din ochii tai sunt doar niste picaturi,fata de raurile dusmanilor tai....atunci cand crezi ca infrangerea este aproape si te poate dobora,aminesteti ca esti un campion,si nimeni nu te poate dobori......
    ochi tai...
    ochii tai sunt un labirint in care se avanta fiecare aventurier.fiecare cauta fericirea,dar majoritatea cad rapusi de caldura sufletului tau...cine reuseste sa strabata aceast labirint,ajunge intr-un loc sacru-inima ta.acolo gaseste fericirea dorita si uita toate problemele.cine nu reuseste sa iasa din acest labirint,va cadea rapus de atatea incercari,in care a iesit intotdeauna infrant.....
    as vrea sa patrund si eu in ochii de care m-am indragostit,,chiar daca ar fi ultimul lucru pe care l-as face.....chiar daca timpul ar deveni o amintire,as fi totusi fericit pentru ca te-am vazut zambind,si am reusit sa ating o femeie creata din soare....daca voi ajunge in inima ta as zbura peste toate varfurile muntilor,si as sedea pe taramul fericirii,in care toti venereaza numele tau.eu insa iti venerez ochii plini de sclipire......
    incerc,incerc
    au trecut cateva zile,in care timpul a trecut foarte greu....ochii tai nu m-au mai vizitat.nu am mai dansat pe taramul iubirii,nu am mai putut zbura pe aerul fericirii.ochi pentru ochi,si inima pentru inima.ochii langa ochii si inima langa inima....dar ce pacat ca nu ne-am mai vazut.......de ce oare nu am mai explorat marele necunoscut......vreau sa spun ca am inceput deja sa te caut.deja am fost jefuit.un hot numit iubire mi-a luat tot ce aveam mai mult.mi-a luat libertateda,iar viata este din ce in ce mai grea....de ce nu vrei sa accepti sa ma lasi sa patrund in sufletul tau.de ce nu ma lasi sa cercetez frumusetea ta...de ce nu vrei ca stiinta sa progreseze in acesta arta?de ce nu ma lasi sa...dar nu,nu ma voi lasa.voi incerca mereu sa reusesc sa descopar comoara mea.fiecare om are o comoara de care se bucura in aceasta viata,dar eu as vrea ca tu sa fii comoara mea,dar in acelasi timp as vrea ca eu sa fiu comoara tra...dar cate ganduri,si cate incercari..atatea esecuri,atatea lupte pierdute,dar drumul e greu,si viata e lunga..fericirea e ascunsa in marea tristetii.ochii tai sunt insa cerul pentru acest pamant.eu sunt pamantul,iar tu esti cerul...ce pacat ca trebuie sa te caut in toate directiile.peste tot este lumina,peste tot se afla frumusetea ta...dar ce pacat,ca inca nu am gasit cheia ,si nici nu stiu cum o sa ajung la tine....dar totusi incerc,incerc ,incerc........
    te caut
    astazi as vrea sa-ti scriu o scrisoare,in care sa-ti povestesc ce minuni poate face frumusetea ta.sa-ti spun cum ochii tai vindeca tristetile oameniilor.cum caldura ta alunga tot frigul de pe aceasta planeta..dar insa am o mare problema.in aceste zile te-am cautat peste tot,te-am cautat in locurile unde adesea obisnuiai sa zambesti,in locurile unde inima mea se inalta deasupra muntilor,atunci cand vedeam frumusetea ta.din pacate nu am mai regasit acest zambet,si nu stiu unde sa trimit aceasta scrisoare.nu stiu unde va incepe jocul nostru,dar nici unde se va oprri.e important insa sa jucam,sa intalnim fericirea .sa avem speranta ca putm casiga....omul a inventat cuvantul pentru a-si exprima in cel mai frumos mod sentimentele.eu cred ca a gresit,pentru ca s-a desparti de limbajul ochiilor.ochii nu mint,ei spun intotdeauna adevarul.acestia sunt cei mai pretioaasi pentru om.exprimarea lor este liber si este auzita doar de cei carora le e adresat mesajul.cuvantul poate fi folosit de catre oricine,dar ochii au un limgaj unic.nimeni nu-l poate copia.as fi vrut in acel moment sa iti trimit cele mai frumoase cuvinte,dar stiam ca aces lucru era in zadar.tu disparusei si eu nu stiam unde sa te gasesc.din pacate nimeni nu ma putea ajuta.
    acum nu stiu ceea ce va urma,nu am nici-o idee despre cum s-ar termina acesta poveste....timpul imi va da intr-un sfarsit raspunsul.nu voi inceta sa te caut,iar atunci cand te voi gasi te voi privi in ochii.sa stii ca nu te-am uitat,si abia astept sa te regasesc.stiu ca te voi gasi pana la urma,....///';;'
    astept....
    vad ca au mai trecut cateva zile si sunt atat de multe de povestit.soarele si luna stiu si ele cate as avea de spus.pana si ele si-au dat seama...as vrea sa povestesc drumul prin cel mai mare labirint,dar nu ar avea farmec....pentru ca intodeauna trebuie sa vorbim despre lucrurile cele mai importante pe care le cunosc toti.fiecare are propria lui parere despre lucrurile importante despre aceasta planeta...dar eu as vrea sa vorbesc despre lucruri pe care niciun pamantean nu le cunoaste,dar atunci as incepe sa incalc marile legi ale universului,si nu stiu daca ma va crede cineva.asa ca aleg sa privesc in ochii tai si sa incep incetul cu incetul sa ii las pe ei sa vorbeasca.ochii nostri niciodata nu pot minti,ei nu cunosc decat adevarul...si de aceea e mai bine sa ii privim...am incercat zilele acestea sa te gasesc.te-am vazut in fata mea,dar nu am stiut ce sa iti zic.dar mi-am dat seama ca era decat o iluzie.tu nu erai in fata mea,iar aceasta lume in care pasesc seamana cu desertul necunoasterii .nu mai am puterea sa alerg,dar nici sa zbor.......
    acum nu stiu ce sa mai fac.as vrea sa te caut,as vrea sa te gasesc..dar unde?in jur vad numai nisip,numai pietris.oamenii se deplaseaza din loc in loc,parca manati de o forta necunoscuta.in jur este haos.oamenii sunt ca nisipul.niciunul nu indrazneste sa zboare,niciunul nu crede in puterea iubirii.toti cred ca banii sunt cei mai valorosi.cu siguranta ca se insala amarnic.unii sunt superstitiosi.au invatat un cuvant pe care il folosesc atunci cand sunt infranti:ghinionul....te rog sa apari,te rog sa apari din nou.abia astept momentul cand voi putea sa te strang in brate,si apoi sa putem zbura pe firul fericirii....abia astept.presimt ca acea clipa va veni curand.........
    descriere....
    vantul sufla cu putere,iar eu am inceput deja sa te caut.am pornit cu mari sperante la marea incercare:singurul obiectiv era acela de a te gasi.as fi dat orice pentru a reusi sa te mai vad macar o data zambind,sa pot din nou explora adancul ochiilor tai....toata lumea mi se parea straina,pentru ca stiam ca aceasta planeta nu era locul potrivit pentru noi doi.....pamantul acesta este desertul,iar tu parca ai devenit o piramida,un loc unde eu incerc sa ajung si sa-mi las sufletul sa se odihneasca pentru totdeauna in acea piramida a inimii tale.soarele e reprezentat de iubirea profunda pe care amandoi o cunoastem si o exprimam.......aceasta este puntea dintre mine si forta care ne-a creat......dar si podul spre viitorul pe care mi-l doresc sa il petrecem impreuna.......
    e atat de greu sa vezi ca nimeni nu te poate ajuta atunci cand ai nevoie.parca toti se transforma in nisip si dispar atunci cand avem nevoie...in aceasta calatorie ma voi orienta dupa lumina soarelui si a stelelor....pentru ca acest cer este de fapt o oglinda care refleta lumina ochilor si a inimii tale.este oglinda sufletului meu,si este foarte fericita...pentru ca este singura care a avut ocazia sa reflecteze cel mai frumos chip ,acela al unei zeite......acesta oglinda nu reflecta doar lumina ta,ea imi arata si mintile intunecate ale pamantenilor,si prin acest lucru ma simt protejat si imi pot continua calatoria.atunci cand cerul plange,eu stau si ma gandesc .stiu in acele momente ca cerul este razbunator,deoarece cineva a incercat sa te supere.sincer,urasc fulgerele.atunci imi dau seama ca oamenii nu merita sa iubeasca ,deoarece intotdeauna gresesc si niciodata nu recunosc acest lucru.......ador zilele insorite si noptile instelate,atunci stiu ca tu esti fericita si ca zambetul tau ocroteste acesta planeta.....cand ai ceva de spus eu intotdeauna aud glasul vantului,si inteleg tot ce vrei sa-mi spui.in acesta lume eu sunt aventurierul care doreste sa atinga marile comori ale universului.pentru mine tu esti cea mi pretioasa comoara.nu vreu sa devii comoara mea.vreau pur si simplu sa stau langa tine in cufarul fericirii si sa ne petrecem toate clipele impreuna,.nu sunt smarald,nu sunt bijuterie.insa ador aceste creatii,chiar daca nu sunt si eu ceva stralucitor.........parca am orbit,dar in acelasi timp cred ca am descoperit lucruri pe care putini oameni le cunosc....te-am descoperit pe tine..insa tu ai fugit.nu stiu inca motivul,iar eu am inceput sa te caut,abia astept clipa regasiri......
    am mers si ma gandeam numai la tine.priveam soarele si lumina lui imi dadea putere....stiam ca el stia unde te aflii,si ca intr-o buna zi te voi regasi.atunci voi putea sa iti admir frumusetea si voi fi din nou fericit...niciodata nu am vazut ochii mai frumosi decat ai tai.imi aminteam foarte bine primele momente ale intalnirii....am inceput atunci sa ma gandesc ca viata ma trimisese intr-un labirint.credeam ca aveam de traversat acel labirint,numai daca eram in stare sa ma gandesc numai la tine.daca reuseam sa trec toate obstacolele aveam sa te intalnesc pe tine,si apoi sa te privesc clipe in sir...stiam totusi ca daca nu reuseam sa te gasesc,viata mea nu mai avea niciun rost...uitasem tot ce stiam pana atunci,in acele momente uitasem pivirea oamenilor,sunetul animalelor si intelesul cuvintelor.in mintea mea stateau doar clipele minunate petrecute langa tine.....stiam ca trebuie neaparat sa te gasesc.ma gandeam ca viata fara tine nu are sens


    vocea
    am inceput sa te caut.pentru ca nu stiam in ce parte sa o iau,unde sa merg pentru a te gasi m-am hotarat sa ma ghidez dupa lumina stelelor,si in special dupa soare,pentru ca el era luimina sufletului tau.....pe drum am intalnit multe obstacole si am vazut multe fete intunecate.probabil ca erau oameni,dar eu in acele momente ma gandeam doar la tine,...tu reprezentai totul,pentru mine...cand eram langa tine eram foarte fericit....in drumul meu am auzit o zoce foarte frumoasa.aceea voce mi-a spus ca sunt foarte aproape de tine si sa-mi continui cautarea....mi-a spus ca o sa am sansa sa te mai vad o data ,dar ca trebuie sa fiu atent....am ineles atunci ca pot sa te supar,iar tu sa ma parasesti......acest gand a devenit un cosmar in urmatoarele zile.doream totusi sa te intalnesc....probabil daca as fi fost sculptor,as fi sculptat capul tau pe cei mai falnici munti,ochii tai i-as fi pictat pe cele mai frumoase cladiri daca as fi fost pictor.daca as fi fost poet as fi scris numeroase poeme despre tine...dar eu eram un calator,iar drumul meu era catre tine.viata mea avea sens numai langa tine.....stiam ca frumusetea ta ma orbise,dar asta ma facea fericit........



    te intalnesc
    dupa ce am mers si am strabatut acel pamant necunoscut am vazut o lumina venind catre mine.deodata am auzit vocea ta si m-am trezit in templul iubirii,locul unde noi ne-am intalnit prima oara.aratai superb,iar ochii straluceau foarte puternic....prima data ti-am admirat ochii si eram foarte fericit.ochii tai erau singurul loc unde doream sa ma ratacesc,eram fericit ca te-am gasit din nou....ochii nostrii dansau cele mai exotice dansuri,mainile noastre se jucau,iar gandurile noastre se imbratisau.totul era fericit.ne-am asezat pe doua scaune din acel templu....era unicul loc in care numai noi mai stateam.legenda spune ca inainte ca oamenii sa fie trimisi in inchisoarea de pe pamant petrecusera mult timp in acest templu.astazi ei nu mai stiu unde se afla acest templu.....pentru ca toti au uitat ce e adevarul,speranta si iubirea.toti au pierdut cheile care deschid oric lacas......si nimeni nu le mai poate gasi.eram curios daca erai suparata pe mine,dar nu indrazneam sa te intreb.....dar tu imi stiai gandurile,si mi-ai spus ca esti suparata pe mine,deoarece iti rapisem inima.am incercat sa ma aproprii de tine.m-am apropriat si am vrut sa te vad mai de aroape.credeam ca inimile noastre erau lipite si nu puteau trai separat.....te-am strigat si te-am rugat sa ma lasi sa ma aproprii de tine.erai minunata si am inceput sa-ti spun despre frumusetea ta...am incercat sa spun ca tu erai totul pentru mine.....am incercat sa te imbratisez,dar brusc ai fugit..ai fugit si m-ai lasat singur.am simtit atunci ca inima mea se cutremura.in acele clipe inima mea a explodat ...ai dat foc templului,iar acesta s-a prabusit peste mine.....brusc am inceput sa simt ce inseamna moartea-avea un gust amar...era trist ca trebuia sa parasesc visul meu...eram trist..am crezut ca voi fi nevoit sa te parasesc si nu te voi mai vedea niciodata.....in cateva secunde mi-am inceput o noua calatorie,o calatorie prea timpurie dupa parerea mea..dar atunci nimic nu mai conta.meritam orice pedeapsa,deoarece te-am facut sa suferi....m-am trezit dus intr-o alta dimensiune,...stiam despre ce era vorba....greselile mele m-au trimis la judecata celui care ma crease,iar eu trebuia sa platesc....
    imi parea rau ca trebuia sa parasesc lumea in care te cunoscusem.....imi parea rau ca va trebui sa strabat alte lumi. lumina ochilor tai....credeam ca ma asteapta un drum greu,iar viata mea va ajunge in locurile in care vocea ta nu fusese auzita niciodata....stiam ca trebuia sa parasesc cel mai frumos loc,stiam ca va trebui sa parasesc lumina ochilor tai...ma obisnuisem cu tine,iar acum imi era foarte greu departe de tine...stiam ca in aceasta judecata il voi intalni pe cel care m-a creat.doream sa il rog sa ma lase sa revin langa tine...descoperisem o comoara,dar vantul ma purtrase departe de tine.nu cunosteam locul in care ma aflam,,pentru ca ma gandeam numai la tine.....in jurul meu nu se vedea nici-o stea,niciun corp ceresc.......in jurul meu se afla numai intuneric,pentru ca toata lumina se stransese in jurul tau...toata lumina era langa tine,iar tot intunericul langa mine... cand stelele au incetat sa straluceasca mi-am amintit ca am avut sansa sa am am norocul sa intalnesc doi ochii minunati:ochi tai........stiam ca acestia sunt cele mai frumoase capodobere ale acestei lumi..........acum eram departe de tine.departe de marile fericiri,acum eram intr-un intuneric,iar viata mea era distrusa../.....\'][imi doream sa te mai strang o data in brate,dar aceasta dorinta era imposibil de realizat......stiam ca exista un loc in acest univers unde se aflau ochii tai ce erau protejati de toate fortele lumii..doream sa ajung din nou la tine, doream sa te mai vad macar o data..stiam ca ma astepta un drum greu,... in aceste zile ma gandesc din ce in ce mai mult la tine...imi amintesc ochii tai pe care nu-i pot uita nicipodata..stiu ca poate nimeni nu ma crede dar putin conteaza.am uitat toate figurile pamantenilor,i-am uitat si nu vreau sa mai stiu nimic referitor la ei...privesc in jur si zambetul dispare.....ochii tai parca s-au ascuns intr-un loc in care nici-un pirat nu-i poate gasi....plang,dar lacrimile mele nu sunt atrase de nici-o forta ,asa ca revin inapoi la mine....as vrea sa inchid ochii,dar nu mai am puteri.......cred ca esti langa mine,dar nu te pot vedea.parca aud vocea ta in acest desert al intunericului.dar imi dau rapid seama ca este doar un ecou al amintirilor placute....acum nu stiu daca esti singura,s-au ai gasit un pamantean care sa te faca fericita...sincer uram acele fiinte,dar recunosc ca ii admiram pe cei care reuseam sa faca un om fericit..dar tu erai o zeita...credeam ca vom pasi amandoi in templul iubirii,dar soarta nu a fost de acord....acum eram in dimensiuni diferite.....
    taramul
    as vrea sa-ti povestesc despre drumul meu in aceasta lume noua,in care sunt,din nefericire departe de tine......desi nu vad nimic,simt niste trepte pa care urc,curios e ca desi nu le vad,niciodata nu calc gresit.......nu stiu unde duc,nu stiu pentru ce motiv am hotarat sa le urc....nu stiu,dar acum nu ma pot plange........ma gandesc ca acest drum duce spre un portal,...ma gandesc ca aceast portal ascunde o lume minunata,dar stiu ca in urma mea a ramas cea mai frumoasa fiinta,dar oricat as vrea,nu pot sa mai intorc capul...nu pot,deoarece o forta necunosuta ma conduce...........gandul meu este tot la tine,dar sufletul incepe sa se cutremure.....un gand ciudat il inspaimanta.... era nefericit,credea ca nu va reusi niciodata sa te reintalneasca...atunci cand scarile s-au terminat am ramas uimit......in fata mintii mele aparuse o lumina.am atins-o si imediat m-am trezit intr-un loc minunata.....o lume in care am descoperit multe enigme ,un loc unde am inteles tot ceea ce nu reusisem sa inteleg in viata de pe planeta pamant...era Taramul Angelic,unde am vazut multi ingeri..fiecare avea un rol important rol in acel spatiu.deodata un inger s-a apropriat de mine...l-am cunoscut imediat...era ingerul care ma ajutase in viata anterioara sa trec anumite obstacole....acesta mi-a inmanat un album,era albumul amintirilor in ccare erau poze cu evenimentele cele mai importante din viata de pe Terra pe care le selectase ingerul.mi-a spus ca la final se aflau spatii pe care eu trebuia sa le umplu cu pareri cu ajutorul gandului.....l-am deshis si am fost foarte fericit atunci cand am atins poza ta....am mangaiat zambetul,apoi m-am ratacit prin parul tau auriu....cele mai multe poze erau cu tine,si acest lucru m-a incantat..cand am ajuns la final am vazut ca spatiile fusesera deja umplute de gandul meu...toate rememorau intamplarile petrecute alaturi de tine..inainte sa inchid albumul am observat ca un alt gand terminase spatiile .cred ca era gandul tau,pentru ca am putut intelege toate cuvintele de intelepciune..la final a aparut un ochii..era ochiul tau,in care am reusit sa vad chiar lumea in care ma aflam eu.....se pare ca ajunsesem in inima ta...nu era de mirare ca acel loc chiar era minunat........
    am inceput sa pasesc mai departe.doream sa aflu cat mai multe despre locul acela,pentru ca am simtit ca era lumina din ochii tai..speram sa te reintalnesc in acele locuri,si sa devin nisipul pe care tu urmai sa calatoresti...eram innebunit dupa tine,dupa mirosul parului tau auriu.doream sa fiu incalzit de razele ochilor tai,pentru ca inima mea inghetate///dream sa vorbesc cu gandul tau,sa-ti ating din nou trupul fermecat care vindeca orice boala.....ochii mei au stiut ca in momentul in care te voi gasi,ei vor atinge soarele,si probabil ca vor orbi,pentru ca ar dori sa te imbratiseze,apoi ar sta numai langa tine....nu cred ca ai fii de acord,iar ei vor traversa infinitul cer,si se vor aseza pe malul acestei galaxii,pentru a povesti tuturor astrilor ceresti ca sunt urmasii tai,iar tu le transmiti lumina pentru a fi capabili sa straluceasca...inima mea s-ar prabusi in mare,iar sufletul meu s-ar transforma in vant,pentru a putea fi mereu alaturi de tine,pentru a te putea imbratisa si mangaia...
    cand am privit mai atent in jur,am observat ca o alta fiinta angelica se aropria de mine.era foarte frumoasa,iar eu speram ca aceasta fiinta sa cunoasca metoda prin care eu sa revin langa tine.nu stiam daca puteam vorbi cu acest inger,dar pentru a fii din nou langa inima ta,am incercat.s-a apropriat de mine,si in cateva clipe am simtit atingerea aripilor,care imi mangaiau trupul.....l-am intrebat unde sunt si care este drumul care ma va duce langa tine.el nu mi-a raspuns nimic,dar eu intelegeam totul.privirea lui imi explica tot ceea ce eu nu stiam.acest inger mi-a spus ca eram intr-un loc minunat.ma aflam in locul unde se afla imparatia tuturor energiilor si fortelor care au creat lumea.acel loc era locul intierii tuturor sufletelor pentru calatoria prin univers.cand terminau aceasta calatorie ,urmau sa se intoarca si sa traiasca linistiti si fericiti.mi-a spus ca nu ma mai puteam intoarce langa tine,dearece calatoria mea se terminase,iar eu trebuia sa te astept,pana ce te vei intoarce si tu din acesasta calatorie.....mi-a explicat ca intre univers si acest taram angelic se afla un pod.era podul pe care il traversau toate sufletele.ele nu vedeau nimic pe acest pod,fiind indrumate doar de chemarea ingerilor,pentru ca ingerii nu doareau ca cineva sa cunoasca acest pod.ingerii nu doreau ca sufletele sa faca mai mult de o calatorie.aceasta calatorie era un cadou ,pentru ca sufletele sa inteleaga mai bine legile universului....
    in acele momente am simtit cum toata nefericirea ma cuprintese,credeam ca nu te voi mai putea vedea niciodata.lacrimile mi-au inecat sufletul,iar viata mea era derutata.nu stiam ce trebuia sa fac.nu stiam cum sa-mi petrec eternitatea departe de tine.....in acest taram toti erau fericiti in afara de mine.ingerul a inteles asta si a devenit si el trist.brusc acesta forta a cuprins intreg taramul...tristetea stapanise taramul fericirii.as fi vrut sa incerc sa traversez acel pod,sa ajung din nou in univers si sa te caut pe tine.pentru ca inima mea simtea chemarea ta,deoarece dorea sa-si ceara scuze,pentru ca din cauza mea,tu ai decis sa ma trimiti aici.....pentru ca eu nu fusesem in stare sa te fac fericita,meritam aceasa soarta.totusi,as fi facut orice lucru nebunesc,pentru a-mi cere scuze.as fi vrut sa strabat din nou ochii tai limpezi.am implorat in acele momente toate sufletele care locuiau in acel taram.le-am explicat ca prin univers se afla o zeita .aceasta zeita locuia pe Terra,iar frumusetea ei putea lumina intreg taramul angelic.....i-am rugat sa ma lase sa mai traversz inca o data acel pod,pentru ca nu puteam trai departe de tine.cateva minute linistea domnea,iar ingerii discutau telepatic intre ei.deodata s-au uitat profund in ochii mei.mi-au transmit ca ma puteam intoarce in acel univers,pe Terra ,dar cu o singura conditie....trebuia sa devin un simplu pamantean,sa traiesc doar 26 de ani,apoi sa traversez podul doar pana la jumatate.atunci va trebui sa ma arunc de pe acel pod si sa ma prabusesc intr-un taram infernal,de unde nu ma voi mai putea niciodata intoarce.acel taram era locul unde domnea rautatea,nebunia,ura,toate acestea fiind conduse de caldura focului care ardea tot ce intalnea....
    am promis ca voi respecta ceea ce imi spuneau.aveam o unica dorinta:sa pot trai langa tine macar cateva zile.stiam ca v-a trebui sa ma arunc de pe pod,pentru a pasi in infern.doream totusi sa te vad,pentru ca ochii tai devenisera respiratia mea./...lumina ta imi intretinea viata...
    i-am intrebat cum puteam ajunge din nou pe planeta in care tu te aflai.mi-au spus ca ma vor trimite ei,pentru ca ei erau singurii care stiau acest drum.mi-au transmis ca atunci cand voi vedea un semn sa imi reamintesc de aceasta discutie.....
    am privit inca o data acest taram angelic.stiam ca nu-l voi mai putea niciodata vedea.stiam ca eu voi diferit de ceilalti...toti doreau sa ajunga aici,sa traiasca linistiti pe acest taram al ingerilor...eu stiam ca voi parasdi un loc,doar de dragul de a te revedea zambind...nu ma mai interesa ce soarta mi se pregatea la finalul acestei expeditiii......am vazut cum ingerii dansau,cum fiintele intoarse din calatoria lor prin univers se asezasera langa un inger intelept.....in acel loc am gasit niste raspunsuri la intrebarile mele,dar am facut o promisiune pe care trebuia s-o respect.ingerii s-au apropriat de mine si mi-au spus ca ma voi reintoarce langa trupul tau,pe care doream sa-l explorez..m-am ridicat si m-am lasat condusi de ei.pe drum le-am multumit pentru intelegerea pe care mi-o dadusera.insa ei nu mi-au spus nimic...cand am ajuns in fata usii,am vazut niste lacrimi cazand din ochii acestor fiinte angelice.......usa s-a deschis si intunericul se vedea..ingerii mi-au spus ca urma sa traversez singur acest pod.am pasit pe pod si usa s-a inchis.am inceput sa merg pe podul intunecat,si nu m-am uitat niciodata in urma... ... am traversat acel pod cu teama.ma gandeam la ochii tai,dar imi era teama de viitor.imi era teama de taramul angelic,care nu-mi va mai deschide niciodata poarta spre fericirea deplina..totusi,tu insemnai foarte mult,si eu eram nebun dupa tine.....inebunisem din cauza ta....si imi placea foarte mult.....speram sa te reintalnesc,sa fiu din nou fericit.imi doream atat de mult sa ma inec in ochii tai.....doream sa calatoresc prin sufletul tau,si sa ajung la comoara cea mai de pret-inima ta...intunericul incepea sa dispara,si simteam caldura degajata de pe Terra..//// iubirea este speranta de a gasi ceva in sufletul unei persoane dragi.ea presupune un drum lung si complicat..nimeni nu-l poate duce pana la capat,pentru ca toti se lovesc de barierele acestei lumi.nimeni nu a reusit sa afle cu adevarat ce inseamna iubirea.pentru mine reprezinta stralucirea ochilor tai,frumusetea faptelor tale si caldura sufletului tau minunat.stiu ca trebuie sa-ti spun toate astea,si mi-as dori foarte mult sa ma crezi.sa-mi dai macar o sansa.......viata fara tine e foarte grea...langa tine eu ma simteam foarte bine,pentru ca tu ma protejeai.departe de tine,deveneam foarte trist,iar viata mea devenea plictisitoare...langa tine ma credeam un razboinic,dar imi dadeam seama ca eram un las,atunci cand eram departe de tine.ma credeam clarvazator cand auzeam vocea ta,dar deveneam o fiinta care cunoastea doar prezentul cand umblam departe de lumina ochilor tai... viata era un joc prin care fiintele intelegeau minunile universului.tu erai cea mai importanta minune a lumii,si de aceea doream sa te regasesc,si sa te pot admira.nimeni nu cred ca putea fi mai stralucitoare ca tine,pentru ca ochii tai sunt centrul acestui univers in care ne aflam.acestia sunt singurii capabili sa intretina lumina necesara universului pentru a traversa o perioada lunga din viata sa....tu erai intotdeauna visul meu,pe care il doream sa-l realizez.era insa cel mai complicat obiectiv....imi amintesc foarte bine momentul cand am reusit sa ajung din nou pe Terra.arata la fel,dar cand am zburat prin atmosfera acestei planete,inima mea a zambit,pentru ca stia ca va reusi sa te gaseasca.in acele momente uitasem insa de promisiunea facut ingerilor,pe care trebuia s-o respect..... cand ochii tai s-au trezit dintr-un somn profund,portile universului s-au deschis si eu am reusit sa pasesc ,si sa ajung pe Tera...atunci am reusit sa ajung pe taramul pe care l-ai cucerit cu frumusetea ta...iubesc aceea privie minunata a unei regine care stapaneste aceasta planeta.acea regina esti tu,iar viata mea cred ca era numai langa tine...
    _________________

    adikady
    Young Member
    Young Member

    Numarul mesajelor : 43
    Data de inscriere : 08/08/2009

    ...............

    Mesaj Scris de adikady la data de Lun Sept 21, 2009 2:30 am

    Terra
    in sfarsit am ajuns pe Pamant.de sus am putut vedea marele desert,am vazut toate oceanele.am observat furnicile care se grabeau spre locurile de munca,fiecare era ingrijorata de anumite probleme.nu am gasit urme ale lacasului unde ne-am petrecut clipele fericte.nu am mai gasit nici-o piramida in varful careia sa se afle lumina sfanta a iubirii.toate parea intunecate.am inceput sa te caut prin acel taram dar deodata am reusit sa pasesc pe solul in care se aflau atatea amintiri.......nu stiam in ce tara ma aflam,pentru ca eram asaltat de multi necunoscuti.revenisem pe taramul necunoscutului,doar pentru dorinta de a te regasi si a te face sa zambesti inca o data.....pentru ca zambetul tau e combustibil pentru acest univers.fara el,cu siguranta s-ar distruge....
    am inceput sa incerc sa ma acomodez mediului inconjurator.in jurul meu se aflau aceleasi umbre ale pamantenil,iar eu urmam unica raza de soare,pentru ca stiam ca ea isi avea originea in ochii tai stralucitori........drumul era greu,pietrele pe care paseam ardeau ,iar sufletul meu nu avea puteri sa zboare.se tara prin labirint,cu gandul la tine.....avea de transmis un mesaj catre inima sacra a universului:te iubesc(iubire pura)!!!!
    imi amintesc foarte bine marile pericole care mi-au ranit inima in drumul meu catre tine....inima mea devenise o corabie intr-un ocean al nepasarii...nu m-am lasat insa batut si am mers mai departe...doream cu orice pret sa te gasesc.aveam portretul tau in minte si asta imi intretinea viata...
    promit ca atunci cand te voi intalni te voi strange puternic in brate,pentru a putea simti mirosul tau fermecat...stii ca viata mea doreste sa fie umbra ta..pentru ca langa tine ,eu ma simt cel mai bine.imi place foarte mult sa ma inec in ochii tai ,sa raman pierdut in irisul tau stralucitor,sau sa patrund in inima ta,lacasul sfant,in care se odihnesc toti luptatorii care au reusit sa traverseze labirintul,si sa te gaseasca..nu stiu daca erau multi,sau daca erau putini..inima ta putea cuprinde toti luptatorii,dar drumul pana la ea,este foarte dificil,deoarece trebuie sa treci peste toate obstacolele...singura arma care te putea ajuta era iubirea,pentru ca ea te putea face invingator,sau te putea distruge..daca iubesti prea mult,,ajungi nebun dupa printesa dorita,iar daca iubesti prea putin,vei fi atras intr-o gaura a nepasarii,in care vei sfarsi,fara a cunoaste ce e fericirea,ce e tristetea,dar mai ales ce e viata... dorul fata de tine m-a cuprins.nu stiu ce trebuie sa fac pentru a reusi sa evadez din aceasta iubire,pentru ca stiu ca nu pot trai fara ea,dar in acelasi timp drumul este foarte complicat....nu pot sa zbor,nu pot ajunge oare sa ating trupul tau delicat!nu stiu,dar cu siguranta voi incerca.voi incerca sa ating parul tau si sa inteleg vibratiile inimii tale.........te rog sa ma intelegi,pentru ca am nevoie de tine....... bun,vreau sa spun ca ma aflu in acelasi loc necunoscut,inconjurat de mii de umbre trecatoare....viata mea incepe sa devina foarte grea,pentru ca nu reusesc sa descopar urmele pasilor tai.nu stiu unde te afli,nu stiu ce sa mai fac.pe aceasta planeta nimeni nu ma intelege,toti incearca sa ma loveasca,toti sunt impotriva mea...inima mea se opreste cateodata din drumul ei si priveste inapoi.atunci reuseste sa inteleaga marile nedumeriri...si in acelasi timp,observa un lucru straniu.doua numere consecutive se repeta.cred ca este un semn,cred ca aceste numere definesc iubirea noastra,pentru ca ele reprezinta data nasterii tale pe acest pamant,dar si ziua cand iubirea noastra s-a ridicat deasupra cerului si pentru prima data a zambit.... cred ca azi am reusit sa-ti vad chipul ascuns inte lacrimile cerului.nu am putut insa vorbi,deoarece unele legi trebuie respectate.nu inteleg insa ceva.e pentru prima data cand cerul plange in prezenta ta.s-a indragostit si el de tine,sau a inceput sa planga de mila curajosilor care doresc sa te faca sa zambesti.....nu stiu,ezact de ce,dar ochii tai lumineaza soarele acestui univers........trebuie sa te intalnesc si sa-ti transmit un esaj:ते इउबेस्क .....te rog sa ma crezi,minunata raza de speranta ,splendidul diamant al iubirii esti tu.stiu ca sunt un nebun,poate cel mai nebun....dar asta pentru ca sunt vrajit,si nu mia pot scapa...
    o umbra
    as vrea sa-ti povestesc despre puterea ochiilor tai,sa-ti spun cat de frumosi sunt.ti-as explica toate evenimentele pe care ochii tai i-au indeplinit.as dori sa vorbesc tuturor despre ochii tai,dar cred ca atunci vei intelege ca sunt o simpla umbra in fata ochilor pe care ii iubesc.......as vrea sa vorbesc cu tine si sa-mi exprim toate sntimentele mele pentru tine..dar imi este teama de esec.fara tine nu as mai rezista pe aceasta planeta...daca te-as supara as merita orice pedeapsa,pentru ca o asemenea fapta ar fii de neiertat.. acum stiu cum sa procedez pentru a castiga.acum am inteles totul.mai intai trebuie sa te privesc,iar apoi cu siguranta voi simti fericirea...stiu ca trupul tau ascunde atatea mistere,iar ochii tai ma pazesc tot timpul...ai devenit speranta acestei inimi pe care o port in sufletul meu ,cu speranta ca intr-o zi se va intampla minunea....
    as da orice pentru a putea imbratisa zeita care-mi protejeaza sufletul.am inceput sa o caut,dar pana acum nu am gasit foarte multe informatii.simt insa bataile inimii,si cred ca sunt aproape.stiu ca te voi gasi,sunt sigur de asta.nu-mi este teama de nimeni,asa ca imi voi continua drumul spre ochii tai.dar totusi,parca imi este frica de ceva..imi este frica de iubire,de speranta ca intr-o zi ochii tai vor plange,iar eu nu voi reusi sa te fac sa zambesti din nou...si imi mai era teama de ceva.aveam o promisiune,pe care trebuia s-o respect.trecuse ceva timp si clepsidra vietii povestea atatea amintiri... astazi ai incercat sa fugi de mine.nu stiu de ce,dar nu mai crezut.stiu ca pare ireal,dar sunt atras de ceva din interiorul tau.....astept sa te intalnesc si sa vorbim.doresc sa verific aceea ipoteza a teoriei relativitatii:daca stai langa o persoana draga,timpul trece rapid:cateva ore devin secunde,iar daca pui mana pe un calorifer pentru cateva secunde ti se va parea o eternitate.....tu,doar tu ma poti ajuta...maine poate fii finala,iar eu am inceput sa ma pregatesc...stiu ca e greu sa zbori atunci cand ai aripile frante..... daca as fi un pompier,nu as reusi sa sting focul din inima mea.daca m-as transforma intr-un avion,ma voi prabusi cu siguranta,pentru ca m-as putea inalta deasupra visurilor doar daca as fii pilotat de tine.....daca as avea putin curaj as incerca sa-ti spun tot,dar parca ceva ma opreste.....nu vreau sa te supar,vreau sa te fac sa zambesti...3.......2.......1......oare cine stie,ce va urma.
    tu,tu esti persoana care m-a ajutat sa traversez acel pod care despartea visul de realitate,care facea trecerea dintre iubire si ura...tu mai ajutat,dar acum ai disparut din nou..stiu te-am cunoscut pentru prima data acum cateva zile,dar sper ca te voi reintalni si in aceasta viata,dar si in cele viitoare......ochii tai sunt oglinda sufletului,singurii care pot povestii cele mai frumoase povesti de dragoste......as face orice nebunie,pentru a putea mangaia obrazul tau fermecat....stiu unde te ascunzi,dar ce rost are sa ajung cu forta langa mine.si tu stii locurile unde ma poti gasi,unde voi fi intotdeauna pregatit sa-ti admir frumusetea....si totusi,daca vei fugi din nou de mine,vreau sa-ti amintesc ca intr-un final ne vom reintalni.daca decizi ca totul sa se sfarseasca,ca totul sa dispara intr-un nor al amintirilor,te rog sa ma anunti...nu imi mai este teama de cuvintele despartirii,pentru ca am sa te privesc in ochi.momentan am ramas ratacit in ei si pot iesi doar daca voi vorbi cu tine...nici nu stiu ce sa mai imi doresc...sa-mi doresc sa asist la o despartire usoara,si sa-mi petrec urmatorii ani in intuneric,sau sa absorb ultimele secunde ale acestei vieti...parca am auzit ca vrei sa anunti despartirea de amintirile placute...mai vreau sa spun ceva:desi nu stiu daca acest comentariu,aceste randuri vor fi ultimele,sa stii ca nu voi uita nicicand ochii tai si zambetul tau.esti o fiinta cu chip de inger.
    finta cu chip de inger si trup de femeie.tu,sa nu uiti niciodata ca exista acea energie purificatoare a iubirii,si daca reusesti sa intri in contact cu ea,devi o farama din fericire.sper sa nu te superi din nou pe mine si sa ma intelegi.aceasta energie este acum in tine,si de aceea incerc sa explorez acest spatiu infinit de frumos...ochii tai nu ascund lacrimi,ei nu cunosc amintiri neplacute. sa privim in urma....sa vedem care sunt persoanele care au avut grija de noi si acum se afla in pericol.sa ne intoarcem si sa-i ajutam.sa ne continuam apoi drumul impreuna,pentru ca numai asa sansele de victorie ar fi mult mai mari.....sa nu ne gandim ca nu avem obligatii,ca trebuie neaparat sa castigam...dar oare in viata asta cine e invingator?toti avem o viata,pe care intr-o zi o pierdem datorita propriilor greseli.relatiile de iubire dintre oameni?o gluma,pentru ca contin un strop de fericire,foarte greu de gasit......si intr-o zi se ofileste precum sufletul omului si ramane o simpla amintire,pentru cei ce ne vor urma pasii,gandurile si aventurile...stau si privesc tacut in jur..viata parca s-a schimbat din momentul cand te-am vazut.inaine de a te intalni,oamenii erau pentru mine doar simple umbre.acum,ii pot observa mai bine,si incerc sa vorbesc cu ei despre tine.persoanele care ma pot ajuta,care te cunosc si vorbesc atat de frumos despre tine,ma fascineaza.sunt convins ca ei stiu mult mai multe decat mine,si de aceea ma pot ajuta.inainte ii uram,acum ii admir.intotdeauna mi-a placut calatoria spre stiinta,dar intotdeauna greseam drumul.acum mi-am descoperit drumul meu,si vreau sa spun ca este presarat cu iubire si cu momentele placute petrecue langa tine...iubirea este cheia spre stiinta,spre adevar....momentan nu sunt pregatit sa te intalnesc.trebuie mai intai sa discut cu prietenii tai si sa aflu cat mai multe.apoi voi pleca intr-o scurta calatorie,pentru a intelege mai bine ceea ce simt.momentan esti suparata pe mine,si orice discutie nu isi are rostul,pentru ca oricum tu nu vei accepta ceea ce eu cred.invoc ingerii,invoc aceste forte care au creat aceasta lume,sperand ca ma vor ajuta...atunci cand voi avea si sprijinul lor,voi veni spre tine.atunci voi deschide cufarul amintirilor,voi trimite toate sentimentele spre tine.nu stiu de ce ai decis sa fugi,dar momentan am nevoie de timp.pentru ca acest salt este foarte greu de facut si foarte important...cred ca va urma o perioada grea,in care voi fi nevoit sa studiez legile sacre ale acestui univers,care este creat din iubire..privesc din nou in jurul meu.observ cateva sclipiri care vin spre mine.sunt sperantele inimii mele.inca mai cred ca voi putea reusi,desi drumul este foarte lung.ti-as pronunta numele,dar atunci m-as ineca in lacrimi.sunt convins ca nu-l voi uita niciodata,pentru ca el este inceputul unui nou ideal.de azi nu mai am nevoie de bani,de descoperiri stintifice.de azi nu ma mai gandesc la ceea ce erau visurile mele.de azi nu mai conteaza cat e ora,sau in ce loc ma aflu.din acest moment am nevoie de tine.... urasc momentele cand trebuie sa spun nu,atunci cand trebuie sa spun da.urasc momentele cand trebuie sa fac un pas inapoi.lacrimile,nu mai au nici ele curaj sa ma paraseasca..ori se temeau de lumea aceasta,ori nu mai aveau puterea sa cada.eram obosit,dar stiam ca trebuie sa lupt in continuare....acum,cand aproape pierdusem totul,nu stiam ce este frica.trebuia sa lupt,trebuia sa castig...sa castig razboiul cu mine......lupta era infricosatoare,dar trebuia sa se intample.....

    13,prea putini...

    oamenii sunt niste fiinte ciudate,pentru ca intotdeauna nu inteleg adevarul.le place acea libertate,isi creeaza propria lor lume,doar pentru a scapa de probleme.uita ca daca nu le vor ingropa,atunci cand le vor intalni vor trai cele mai negre clipe ale vietii.de ce toti cred ca traiesc fericiti?de ce toti lupta pentru crearea unui viitor?toti ravnesc acele hartii,toti lupta pentru ele.......incep sa urasc aceste persoane care trec prin aceasta viata fara sa acumuleze nimic,fara a pune macar o caramida in arta cunoasterii.cand scriu aceste randuri,observ ca in lista de ''prieteni'':se afla online doar 13..un numar mic pentru lume,dar si mai mic pentru mine....printre acestia se afla rude,colegi de scoala,persoane necunoscute(majoritatea,pentru ca in aceasta lume necunoscutul conduce).dar se mai afla ceva.se afla o raza de soare,careia ii sunt scrise toate aceste amintiri...poate ca voi spune cateva glume pentru ai ascunde adevaratul nume,pentru ai face si ei,dar si mie pe plac....la urma urmei,numele pentru mine nu conteaza.azi este o noua zi diferita din viata mea.fiecare zi incepe cu noi aventuri si provocari...nu spun ca urasc banii,singura cheie pe care o folosesc pamantenii pe acest pamant,spun ca exista lucruri mult mai importante.fiecare om le cunoaste,dar ii este rusine sa si le exprime..observ,ca la un interval de 3 minute au loc transformari in aceasta lista:unii pleaca,altii ies.dar numarul lor ramane constant....pacat,as fi vrut sa fie toti,sau sa nu fie niciunul.astazi privesc din nou in trecut...ating cu gandul acele zambete din aceea saptamana(sau zile) petrecute langa o persoana speciala.e speciala pentru ca este importanta pentru acest univers.privesc apoi si in viitor,si vad ca se aproprie si un razboi,care poate dura zile,luni sau chiar ani.stiu ca in acele momente nu pot fi langa tine.stiu ca acele clipe indelungate imi vor semna sfarsitul fericirii.nu reusesc sa sar peste acest eveniment.desi sunt curios de urmarile lui,nu reusesc sa inteleg.ma voi lupta cu propria mea fiinta,doar de dragul fericirii.fericirea nu este ceva relativ:dar ea este precum un caine.trebuie sa-l gasesti,sa ai grija de el,si apoi va sta intotdeauna alaturi de tine... ma tot gandesc la acea piramida a vietii.momentan ma aflu pe treptele ei,din pacate mai aproape de pamant,decat de varf.abia astept sa ajung in acel loc,pentru ca acolo se afla inima ta.desi stai langa mine,inima ta,frumusetea acestui univers,se afla acolo.treapta cu treapta,si ma simt putin mai fericit.nu stiu daca ai decis sa ma ajuti sau sa intrerupi aceasta aventura.pentru mine tu esti pasarea care ma poate duce mai usor la varful acestei piramide,sau il poti intrerupe.ma poti ajuta sau ma poti ucide.daca ma vei prinde in ciocul tau,nu ma azvarli in cele mai intunecate locuri.daca ajung langa tine,da-mi o aripa de ajutor... am inceput sa explorez din nou acest spatiu care ma inconjuara.ma ghidez intotdeauna dupa mirosul razelor solare,dupa frumusetea pasilor tai.poate am sa fiu numit nebun,dar nu imi mai pasa.stiu,ca drumul meu este altul.au trecut cativa ani,dar de acum se va schimba.se uneste cu un alt drum,unul mult mai special.din acest moment,ambele vor avea aceeasi directie....amintirile noastra vor fi doua inceputuri cu acelasi sfarsit.ochii nostri vor privi in viitor aceleasi imagini.....sufletele noastra se vor uni si vor forma cea mai uimitoare creatie a acestei civilizatii....inimile vor trai insa independente,pentru ca intotdeauna una va iubi mai mult,sau va suferi mai putin......
    lumini si umbre

    nici nu stiti ce secrete ascunde intunericul noptii..majoritatea oamenilor dorm in aceasta perioda,doar nebunii incalca legea propriei noastre civilizatii.nopate este mesagerul raspunsurilor.ea ii viziteaza pe cei trezi,si le trimite raspunsuri la intrebari.....in aceasta noapte am primit si eu un raspuns...raspunsul nu consta in cuvinte.in noaptea care tocmai s-a sfarsit,am intalnit lumini si umbre.am putut observa cateva imagini care mi-au raspuns la nedumeriri.dupa acesata noapte nedormita,pot spune ca pot continua aceasta misiune,pentru ca intr-un final voi putea zambi.totusi,ploaia este un semn rau pentru mine.lacrimile cerului imi transmit acele sentimente de supare care ma ingrozesc.....in sfarsit,misiunea va continua,drumul nu se va sfarsi...niciodata...in fata mea este o oglinda.imi privesc proprii ochii,in ei observ cateva straluciri,care-mi aduc aminte de tine...prin tine pot ajunge la cea mai importanta comoara:fericirea,dar cheia este la amandoi.numai impreuna o putem deschidem.daca ar fi dupa mine,ne-am inchide in acel cufar al fericirii si as arunca cheia,pentru a nu mai putea iesi niciodata//// mi-am facu bagajele.am inchis toate legaturile,pentru ca trebuie sa incep o noua aventura.trebuie sa ajung langa tine,stii prea bine asta.....peste cateva zile voi obtine acceptul pentru a incepe calatoria spre fericire.ureaza-mi noroc,si nu inceta sa crezi in mine,desi nu ai crezut niciodata....stiu,acum zambesti,pentru ca aceasta calatorie o vezi o buna ocazie de a scapa de mine..dar acesta calatorie este speciala.trupul meu va ramane aici,va calatori doar sufletul si gandul.impreuna se vor inalta deasupra pamantenilor pentru ai observa mai bine.AM EMOTII,NU STIU CARE VA FI REZULTATUL ACESTEI EXPEDITII...
    . misterul luminilor

    stiu,ceea ce am vazut chiar a existat....luminile..m-au cautat.azi noapte au fost observate cateva straluciri straine pe cer.le-am vazut si eu,dar le-au vazut si alte persoane.nu vreau sa le descriu,pentru ca nu asta conteaza.......prima noapte cand ceva m-a retinut,si nu am putut visa.o noapte fara imaginea ta,dar in acelasi timp o aventura de neuitat..aceste lumini mi-au dat putere pentru calatoiria spre tine...ascult cateva melodii si simt vibratia inimii cand intalneste mirosul tau de zeita....ma sufac in acest vehicul fizic pe care pamantenii il numesc corp.este prea mic,si nu mai pot rezista..stiu,nici tie nu-ti place acest vehicul,si de aceea te-ai facut nevazuta.....esi in stare de orice,si pentru acest lucru m-am simtit atras de farmecul tau.stelele,cerul si pamantul sa ne fie martori.sa le lasam mostenire cea mai frumoasa poveste de viata...nu sunt perfect,dar fericirea e completa langa tine... calatoria....

    da,ieri am inceput un nou drum..este foarte dificil,pentru ca trebuie sa inteleg misterele acestei lumi..am luat-o incet,apoi am prins viteza...dar tot cu un pas in spate ma aflam.am incercat sa cunosc marea,aventurandu-ma intr-un vapor.valurile mi-au transmis sentimente de dragoste si admiratie....apoi am decis sa vizitez locuri interzise,si am ramas ingrozit...intelegeam de ce aceste umbre nu merita titlu de om,pentru simplu fapt ca distrug mediul..in fine,trec peste neplaceri,si discut despre mesajele primite in urma acestei calatorii...mai intai,am decis sa-ti dau un nume in aceasta poveste ....pentru a nu intelege nimeni nimic,n afara de noi,am decis sa aleg numele ultimei persoane cu care am vorbit in aceasta calatorie....noul tau nume este LARISSA..sper sa-ti placa...astept propuneri pentru un nume nou pentru mine......sa nu crezi ca aceasta calatorie,a trecut fara sa-mi amintesc frumusetea sclipirii ochilor tai...
    primele raspunsuri....

    prima calatorie a fost una deosebita,pentru ca am intalnit emotiile cu fericirea si supararea...m-am sculat la ora 7 si am observat ca toata familia se grabea...am luat zarul si am lasat la voia lui sa decida..daca iesea par mergeam ,daca nu,ramaneam acasa...a iesit sase,deci am pornit..m-am suit in masina,si am asteptat sa inceapa calatoria spre raspunsurile cautate,spre cunoastere....am ajuns la locul de incepere al calatoriei si m-am urcat in autobuz..pentru 13 ore renuntasem la oras,la net,la tv....prima oprire s-a produs la o gradina zoologica...cine vrea sa scape de aceasta viata sa faca o vizita acolo..animalele acelea erau foarte chinuite..saracele...oamennii au inventat atat de multe,dar tot inapoiati au ramas...unii dintre ei...a doua oprire a fost la Arges,apoi la Vidraru...am vazut statuia,desi nu era pentru prima data..m-am simtit invingator,precum statuia,dar nu stiam de ce..in ce domeniu poate fi omul invingator?ce domeniu ma face intotdeauna sa triumf?intrebari fara raspunsuri...apoi,am mers pe lac,pe un mic vapor..atunci am imbratisat pentru prima data apa,atunci am atins zambetul valurilor..vantul batea asa de frumos,incat as fi ramas pentru totdeauna acolo..iti dai seama daca erai si tu acolo?eram de-a drepul fericit...apoi am hotarat ca era timpul sa plecam....ne-am urcat in autobuz si am plecat..pana acasa am mai oprit intr-un loc pentru a manca..mancam,vorbeam,radeam,ne plimbam si deodata semnatura acestei calatorii apare...viata ne prezinta o lovitura de gratie....masina de politie trece prin fata noastra..apoi inca una..apoi 3 masini negre,urmate de inca o masina de politie...era coloana oficiala.la cativa kilometri se juca un meci,si asistau si oameni importanti..nu critic,dar nici nu laud persoanele din coloana oficiala,spun doar atat..mi-au placut masinile,pe viitor sper sa am si eu propria mea coloana....in autocar,am jucat carti,am ascultat muzica,apoi am discutat cu ceilalti colegi...am aflat lucruri interesante...fiecare avea o mentalitate diferita..deodata timpul incheie aceasta calatorie,asa ca imi iau la revedere de la copii..ultima fiinta careia ii spun la revedere este o fata....ultima persoana intalnita in acea calatorie...am inventat un mesaj interesant de despartire,ia placut si a zambit.acel zambet era identic cu al tau..atunci am inteles....am priceput o mica parte din neclaritati..nu spun prea multe,pentru a mai lasa loc si de secrete,pentru ca acestea fac viata interesanta...nu uitati viata este un simplu mesaj publicitar..ajungand acasa aproape de ora 23,am pornit rapid relatiile mele spre tine.erai online,dar nu am indraznit sa te deranjez...apoi am icercat sa dorm,dar bineinteles ca n-am reusit..sucul,drumul ,amintirile ma chinuiau..m-am gandit la tine,apoi la ultima fiinta care incheiase prima calatorie spre tine....m-am gandit o noapte intreaga,si m-am gandit sa devin jucatorul neinfricat...de azi inainte,orice nebunie poate deveni realitate...... toti suntem dependenti de ceva.unii sunt dependenti de cafea,bauturi,muzica,jocuri filme.eu sunt dependent de lumina ochilor tai,de frumusetea zambetului tau..de aceea,te rog,grabestete si vino spre mine... ce frumoasa ar fi viata daca oamenii in loc de nume ar avea un cuvant care sa-i defineasca...si ce interesant ar fi daca si l-ar alege singur...bun...dar ia stati...ce ar fi daca toti ne-am alege un cuvant,care sa ne defineasca complet....pentru mine as alege Terra,iar pentru tine Soare....pentru ca asa este,ma invart in jurul tau,indiferent de locul unde ne aflam......pentru ca timpul ne gaseste intotdeauna impreuna....daca ar fi sa aleg alte cuvinte,pentru tine as alege zahir,sau frumusete,iar pentru mine as alege pasiune sau nebunie.....daca nici acestea nu ar reusi sa ne descrie,atunci eu as fi marea,iar tu te-ai numi vant..pentru ca fara vant,marea nu este niciodata o forta,fara vand nu ezista valuri....iubirea,speranta,supunere....fiecare parca s-ar potrivi...dar stai,acum stiu...numele tau este de neschimbat,pentru ca este mai important decat soarele,decat planeta si universul in care traim....iar pentru mine,as alege numele tau,pentru ca el reprezinta speranta mea in aceasta lume necunoscuta si plina de probleme... te rog priveste-ma in ochi si accepta-mi toate nebuniile,pentru ca sunt provocate de lumina sacra a iubirii.fa-mi loc langa tine,pentru a-mi putea cunoaste viata....lasa-ma sa iti mangai mainile,obrajii.....stiu,poate sunt gelos,dar rolul meu pe acest pamant este langa tine....probabil,daca as reusi sa ma inalt atat de sus in acest univers,as descoperi chipul celui care a creat aceasta lume.universul este unul din chipurile ceatiei,iar tu esti cea mai importanta din acest univers....am venit pentru a-ti prezenta o noua lume,una necunoscuta...cei care iubesc sunt in stare de orice...atunci apare creatia,atunci se naste arta..cand apare iubirea,cand apare speranta....putem crea propria noastra lume,pentru a nu ne deranja nimeni...tu esti ghidul acestor pamanteni spre cunoastere si iubire....nu fugi,lasa-ma sa te privesc....lasa-te iubita............ te ascunzi iar eu nu stiu ce sa fac..in jurul meu,pentru prima data,parca toti ar vrea sa ma ajute...nu-si dau seama ca sufar de o boala nevindecabila.nu inteleg ca viata mea este in pericol daca nu stau langa tine...am inceput sa te caut,dar din ce in ce,imi dau seama ca sansele devin tot mai mici,puterile mele incep incet,incet sa dispara...inima mea este acum dependenta de tine...dependenta de sufletul tau....imi amintesc de templu,dar acum numai stiu unde se afla....e foarte greu,desi povestesc tuturor despre tine,nimeni nu ma poate ajuta...momentan calatoresti intr-o alta regiune,intr-o regiune unde eu nu pot ajunge...aceasta este bariera,acesta este cosmarul meu..departe de tine....astept sa te reintorci,sa-ti dai seama ca si regiune aceasta,unde ma aflu,este prielnica pentru tine...vacanta a venit,temperaturile au crescut..de acum inainte ma voi intalni foarte des cu soarele,si atunci voi fi strabatut de imaginea ta...calatoriile mele sunt un cerc cu centrul in inima ta....pare o nebunie,dar viata s-a schimbat.desi nu vad scarile,inteleg ca trec printr-o perioada dificila...daca totul va merge bine,voi ajunge din nou langa tine,daca nu,voi deveni intuneric....Larissa,stiu ca imi auzi toate strigarile,stiu ca citesti tot...dar nu stiu daca intelegi....pentru mine tu esti drumul meu spre adevar si cunoastere...astept infaptuirea minunilor,astept aparitia ta......drumul va fi greu,dar iubirea este singura forta care ma poate ajuta in aceasta calatorie...iubire,speranta,Larissa...... mai sunt cateva zile pana la cel mai important eveniment..finala se aproprie...inima,gandul si sufletul se vor uni pentru a putea auzi raspunsul tau afirmativ..voi trece printr-o initiere colectiva,voi traversa..toate obstacolele doar pentru tine....sau pentru ca legatura dintre noi sa devina si mai puternica...astazi este o zi la fel de importanta..sunt sigur ca sti...in aceste momente am hotarat ca in aceasta zi trebuie sa latru de 3 ori,pentru ca Lola implineste 3 anisori...cat de draga poti sa-mi fi printesa mea cu coada..nu fii geloasa,acest caine ma ajuta sa traversez obstacolele vietii atunci cand tu esti departe de mine...in aceasta dimineata am gasit o fotografie cu tine..mii de sentimente mi-au traversat inima,si am inceput sa plang...plangeam,dar cel mai groaznic era faptul ca erai departe,departe de ochii mei..poza ta mi-a bronzat amintirile,iar ochii tai sunt singurii care pot deschide lacatul inimii mele...trimit sute de mii de rugaciuni spre ceruri,toate pentru a te gasi..insa constant,ca majoritatea se opresc intre pamant si vis,iar tu te indepartezi din ce in ce mai mult.
    numele tau...

    as vrea sa umplu toate postarile cu numele tau,dar acest nume imi trezeste atatea amintiri...si tie nu-ti prea place sa vorbesc despre tine..spui ca pierd timpul,dar cred ca,privind in ochii tai,am reusit sa depasesc timpul,pentru ca iubirea este acea forta,probabil unica,care reuseste sa atinga eternitatea...cand ma gandesc la tine,reusesc intotdeauna sa navigez pe drumul cunoasterii,dar ma terzesc intotdeuna in cea mai adanca groapa,a singuritatii,atunci cand amintirile ma parasesc..sunt convins ca azi nu lupt pentru prezent,eu lupt intotdeauna pentru viitor..de aceea incerc sa primesc acceptul tau spre fericire.momentan,aceste amintiri ma pot tine in viata doar cateva zile.apoi,cand vor disparea,nici nu vreau sa stiu ce se poate intampla...
    steaua

    am vrut sa ma bronzez,dar am facut insolatie,pentru ca lumina ochilor tai este foarte puternica...cand i-am privit,m-am simtit dus intr-un loc necunoscut...pe tot parcursul drumul am observat o stea,erai tu,singurul combustibil care-mi intretinea viata.am vazut toate amintirile,si deodata am intalnit piramida fericirii.cred ca eram un vultur,deoarece am putut observa toate treptele acelei piramide.in varful ei era poza ta..oare treptele cuprindeau toate calitatile tale?...am vrut sa intru in acea piramida,pentru ca stiam ca erai acolo.dar ceva nu ma lasat..nu stiu ce forta era impotriva mea,dar in acele momente stiam ca trebuie sa lupt,sa lupt pentru ce-a mai frumoasa faptura,pentru cel mai nobil vis...ma luptam cu propriile mele limite,cu propriul meu suflet.stiam ca cea mai periculoasa arma era cuvantul,dar in acelasi timp era singura care ma putea ajuta..unii ar spune ca aceasta lupta nu are invingatori,dar nici invinsi..nu stiu daca adversarul meu a castigat,dar cred ca am pierdut..am devenit un cersetor,implorandu-te sa-mi dai o sansa..raspunsul tau a fost nu,si din acel moment nu am mai vazut piramida.peste cateva zile,eram din nou aici,langa pamantenii pe care nu-i puteam intelege...
    draga Larissa,dupa ce am intrebat sentimentele ce cuvant ti s-ar potrivi,cred ca am descoperit adevaratul raspuns..cuvantul ce s-ar potrivi pentru tine este stea..cand m-am apropriat de tine,am descoperit ce este fericirea,caldura si iubirea...tu m-ai inviat,dar te rog,nu-mi lua viata...inainte sa te intalnesc,am constatat ca in aceasta viata nu am fost niciodata un invingator...acum,cand iti vad zambetul,cand iti admiri trupul si iti mangai sufletul,traiesc pentru cateva clipe senzatia de invingator...inainte de a te intalni,cuvantul care-mi definea viata era neputinta,deoarece imi doream intotdeauna sanatate,bani si rezultate.dar,cand s-a infaptuit minunea intalnirii,acest cuvant s-a schimbat..el a devenit iubire,a devenit pasarea care ajunge in acea piramida,si se transforma apoi intr-o statuie,pentru a fi mereu acolo... cat de apoape este acel moment decisiv,dar totusi,acceptarea e dureroasa,pentru ca poza ta este peste tot...o gasesc in casa,o am in buzunar,dar si in mintea mea..aceasta dependenta,pe care nimeni nu o poate opri...iubirea este dependenta care il transforma pe om in lumina,ii arata drumul unic spre fericire,dar ce pacat ca il pune la foarte multe incercari...sunt un nimeni in fata frumusetii tale,dar,daca stau langa tine,ating cea mai importanta treapta a vietii,acum nu stiu ce sa mai zic dupa aceasta zi...in aceasta zi am vorbit cu tine,dar din nou am intrat intr-o ceata..iti cer macar o sansa,macar o clipa de fericire..pentru ca,atunci cand inima mea s-a predat in fata ta,am inceput sa inteleg comportamentul tuturor fapturilor,pentru ca de atunci nu mai eram subiectiv...insa,eram inebunit dupa tine...inca o noapte in care nu am reusit sa dorm..in schimb am aflat niste raspunsuri importante....in seara care tocmai a tecut,am inceput prima batalie..prima mea lupta adevarata...m-am luptat o noapte intreaga cu propriile mele puteri si amintiri..din cauza ta,eu nu mai pot dormi..in aceste clipe,constat ca tu esti mai presus de viata,de fericire si de speranta...probabil ca toti vor sa afle rezultatul bataliei,dar nici eu nu il stiu..totul depinde de tine,pentru ca tu esti judecatorul intregului univers....inainte de lupta,s-a intamplat ceva..cuvintele tale,care imi povesteau despre o relatie dintre tine si un alt pamantean,aproape ca m-au ucis,deoarece m-au trimis in cea mai adanca groapa.....groapa dezamagirii...am inceput sa-l gasesc pe acel pamantean,pentru a afla mai multe informatii..l-am gasit,dar nu a vrut sa comenteze..mi-a spus ca toate raspunsurile se aflau la tine...imi dau din nou seama,ca am patruns intr-un labirint cu multe obstacole.desi imi plac aventurile,situatiile critice si obstacole,stiu ca in acest labirint se judeca cel mai important moment al viietii acestui univers...iar noi doi suntem principalii actori,de noi depinde totul..din acest moment,noi suntem principalii actorii,principalii regizori,iar viata este scrisa cu lacrimi,zambete....iubire,speranta,neputinta.....sanatate..fiecare ar putea fi tema acestui film al vietii noastre..pentru mine,exista cel mai frumos vis,cel mai important film:iubirea ochilor tai.....stiu,poate ca nimeni nu intelege nimic din aceste randuri,poate toti ma cred un nebun..dar pentru mine nu conteaza..am pornit pe un drum,iar pana ce nu voi ajunge la tine,nu voi privi inapoi... ''iubirea...flacara pe care zeii o invideaza la muritori''..aceste cuvinte mi-au inconjurat trupul su sufletul...fiecare secunda din viata mea este dedicata tie..pasiune si ideal..pentru mine,aceste cuvinte au acelasi inteles:tu....ele nu pot trai independent,caci nici inima mea nu poate exista departe de tine...of,viata plina de mister....tare mi-as dori sa te intalnesc,sa-ti pot admia din nou frumusetea ochilor tai...din momentul cand te-am cunoscut mi-am descoperit adevaratele calitati..stiu ca scopul meu este sa te iubessc,sa te fac fericita..dar trebuie sa depun un efort si pentru acest univers..trebuie sa muncesc,trebuie sa transpir pentru adevar si iubire...vreau sa devin cercetator,sa explorez enigmele acestei lumi..vreau sa explorez corpul tau,pentru ca este cea mai suprema creatie a acestui univers...imi doresc foarte mult sa ratacesc pentru totdeauna in ochii tai... lacrimi patate cu sangele amintirilor..of,cum de nu am reusit sa observ sageata care mi-a strapuns inima.,.credeam ca eram pregatit,dar iata ca am fost din nou infrant...acum,cand ma aflu aproape de capatul unei gropi spre nicaieri,trebuie sa ma ridic..am nevoie de o pereche de aripi,brodata cu stralucirea ochilor tai...am nevoie de o raza de lumina,pentru a putea vedea drumul spre fericire...am nevoie de tine...stiu ca am gresit,stiu ca am fost orbit de dragoste,stiu ca m-am ratacit in misterul sentimentelor tale...cred in aceasta dragoste,cred in acest animal salbatic care transforma natura oamenilor...iubesc comportamentul tau,iubesc comportamentul dragostei...m-am inecat in valurile puternice ale sufletului tau...am inceput calatoria spre inima ta....calatoresc in labirintul vietii,unde singura cale spre fericire,spre implinirea visurilor este drumul spre tine...drumul spre iubire....spre supunere.....si fericire...... indepent...

    marea provocare a oamenilor este independenta...ma prabusesc de ras..nu mai pot..cum e oare posibil sa traiesti o viata independenta.?pamantenii nu au descoperit inca inalta treapta a existentei..observ ca in aceasta viata,precum si in cele anterioare sunt o fiinta dependenta de ajutorul celorlaltii.sunt dependent de sentimentele de fericire,iubire si armonie..sunt dependent de amintirile si momentele placute..dependent de lupta pentru idealul iubirii.sunt dependent de inima mea,pe care o port intr-un suflet obosit de atatea lupte..poate ca trebuie sa ma retreg,dar stiu ca trebuie sa-mi indeplinesc drumul spre varful piramidei...sufletul meu este dependent de vocea ta indrumatoare spre aventura si cunoastere..nu pot trai departe de stralucirea ochilor tai...lumea ma considera un adevarat nebun,un fraier,dar ei nu cunosc adevaratele legi ale acestui univers....sper insa,ca macar tu,sa ma intelegi...zambeste,am nevoie de putere pentru a iesi invingator din cea mai grea lupta..stiu,pare ireal,pare absurd,dar ma lupt cu mine insumi....viata asta este o minune a creatiei atunci cand stau langa tine,dar se transforma in infern,cand ma ratacesc pe drumuri intunecate....

    adikady
    Young Member
    Young Member

    Numarul mesajelor : 43
    Data de inscriere : 08/08/2009

    Re: iubire imperfecta...

    Mesaj Scris de adikady la data de Lun Sept 21, 2009 2:35 am

    .mesaje din alt taram...

    geamul este deschis si tocmai am primit un cutit in inima...am discutat cu tine,dar tu,ai trimis natura pentru a ma lovi..esti inca suparata pe mine...suparata pe mine...privesc afara..soarele se ascunde si el dupa sufletul tau,iar lacrimile mele se prabusesc in eterna nefericire...deodata observ o raza de soare care-mi mangaie obrazul ...simt o adiere angelica si deodata simt cum parasesc acest teritoriu interzis,numit pamant...poate nimeni nu crede,dar am pasit din nou pe podul dintre acest univers si taramul angelic...pe acest pod,se afla ingerul caruia ii facusem acea promisiune...ma imbratiseaza sub acele minunate aripi...atunci inteleg ca doreste sa-mi transmita niste mesaje...faptura angelica mi-a spus ca mai aveam timp destul pana la indeplinirea promisiunii..mi-a spus ca dorea ca relatiiel mele cu pamantul sa fie mai puternice..stiam ca aveam nevoie de ajutor,stia ca trebuia sa ajung in varful piramidei iubirii.mi-a spus ca numele tau este singurul care-mi poate defini viata,trairile si sentimentele...am inteles atunci ca trebuia sa continui lupta intrerupta,stiam ca iubirea pentru tine era un foc de nestins,care imi mistuia trupul....l-am intrebat daca voi reusi sa traiesc timpul alaturi de tine..dar nu am primit raspuns...ingerul mi-a trsansmis ca voi avea de trecut multe obstacole,ca voi fi nevoit sa lupt cu toti pamantenii,cu toate parerile care imi puteau rani inima...l-am implorat sa ma ajute,si mi-a spus ca nu avea nici-o putere..tu,fiinta care-mi rapisei inima,erai forta care crease aceasta lume..erai singura zeita angelica care reusite crearea unui univers,si unica care reusise sa-l controleze...deci,am aflat ca si tu erai o fiinta angelica,care traise candva in taramul fiintelor angelice...nu-mi venea sa cred aceste lucruri,am crezut ca este un simplu vis,probabil chiar devenisem un nebun...dar la un moment dat ti-am putut auzi vocea,ti-am putut vedea lumina ochilor tai si am revenit pe pamant..cand am pasit pe pamant am inteles totul:fiinta angelica care reusise sa creeze un univers era forta iubiri,iar in aceasta lume,luase cea mai frumoasa infatisare...iubirea purta masca celei mai frumoase fiinte pamanteni..aceasta forta luase chipul unei femei....iar numele ei era Larissa... imi spui mereu sa ma opresc.doresti mereu sa nu pornesc in cautarea adevaratei aventuri...stiu ca voi intalni furtuni,stiu ca ma voi lovi de multe obstacole,dar eu,eu nu ma mai pot opri.lupt,lupt pentr tine,dar si pentru mine...sentimentele mele invadeaza aceste cuvinte,incerc,dar nu reusesc sa ma opresc..momentan ma aflu deasupra celui mai mare ocean al vietii.daca voi reusi sa-l traversez,voi ajunge sa cunosc ce e iubirea,ce e fericirea....insa,daca nu voi reusi acest lucru,ma voi prabusi in cumplita nefericire..cand sunt departe de tine,imi doresc sa explorez adancurile acestui ocean,dar atunci cand ajung la tine,visul meu este acela de a cerceta inaltimile...viata mea este un simplu joc de iubire...un simplu joc,pe care-l joaca zeii,pe care-l joci chiar tu,iubirea mea...spune-mi ca in aceste zile care au trecut m-ai mintit.spune-mi ca nu e adevarat faptul ca iubesti pe altcineva..spune-mi,sau macar trimite ruga catre ceruri sa rapeasca acest suflet nevinovat care zace in trupul meu.. (in)dependent

    sunt independent de lucrurile care se repeta in aceste zile..independent de munca din acest oras,..independent de conexiunea netului,de televizor si de telefon...vremea nu ma influenteaza,viata mea nu este influentata de raspunsurile pamantenilor...sunt dependent insa de intrebarile care izvorasc din mine,si carora trebuie sa le gasesc un raspuns...sunt dependent de tine,de aparitile tale.dependent de iubirea universala,unicul mesaj pe care ingerii l-au trimis pamantenilor...depind de pozele tale,de cuvintele pe care le primesc atunci cand reusesc sa te intalnesc... poate ca toti au aflat,dar nimeni nu a inteles..nimeni nu stie ce simt eu pentru tine..toti cred ca imi pun in pericol propriul viitor,cand eu tocmai mi-l construiesc langa tine.toti spun ca ar trebui sa ma retrag,dar nimeni nu observa ca nu exista niciun drum de intoarcere..toti cred ca aripile mele au obosit,dar gresesc...aripile mele sunt bataile inimii,singurele care ma pot ajuta in aceasta viata....tu,te ascunzi dupa aceste umbre ale acestor pamanteni..iar eu,nu mai pot controla acest vultur care s-a nascut din dorinta de a te aduce din nou alaturi de mine....treptele sacre ale iubirii par vise imposibile...dar iubirea este forta care ma poate ajuta sa le urc....lasa-ma sa privesc acesti ochi minunati,lasa-ma sa mangai mainile tale delicate.. se spune ca fiecare om are o stea..toti spun ca fiecare om e calauzit in aceasta viata de o stea...oamenii cred in puterea misterioasa a acestor scantei ceresti..toti doresc ca steaua lor sa fie cea mai puternica,pentru a putea ajunge deasupra tuturor...pentru mine stelele sunt scanteile iubiri,sunt acele dovezi ale pasiunii dintre doua suflete...stiu,si eu am in acest univers o flacara a creatiei prin iubire..doresc ca aceasta flacara sa nu se stinga niciodata...aceasta stea poarta zambetul tau din momentul cand te-am intalnit..pana atunci,steaua mea,cunostea doar o singura persoana:pe mine..dar azi ea te cunoaste si pe tine...si,pentru a putea straluci mai puternic are nevoie de o unire a zambetelor noastre,are nevoie de iubire....nimeni nu crede,dar toti isi doresc...asa ca m-am gandit sa incerc,sa pornesc in aceasta calatorie plina de mister...
    te intalnesc acum,dupa cateva zile in care am strabatut un desert al intrebarilor si amintirilor..dar iata,ca nu esti singura...langa tine se afla un pamantean..mi-l prezinti...imi spui ca este iubitul tau..iar numele lui este...alin..un baiat pe care-l cunosteam si pe care-l credeam prieten...te indragostisei de el,si de aceea incercai sa te ascunzi de mine...in acel moment ti-am priv it ochii..pareau fericiti,dar si obositi dupa un drum lung...nu te-am intrebat nimic,stiu ca am spus niste lucruri banale,doar pentru a-mi stapani lacrimile...nu stiam ce sa mai fac..m-am uitat la el,dar acesta evita intalnirea ochilor nostri...eram acum un om pierdut,eram un nimeni pentru acest taram...in acele momente mi-as fi dorit sa pararsesc aceasta planeta..imi doream sa plec...am asteptat apoi sa treaca cateva zile,apoi am incercat sa iau legatura cu tine si cu iubitul tau..pe tine nu te-am gasit,dar am reusit sa vorbesc cate ceva cu Alin...doream sa aflu totul,doream sa-l lovesc,doream sa ma razbun pe Neputinta mea...insa,cand imi aminteam ca il iubesti deveneam o simpla faptura....aveam atatea intrebari pentru el,dar nu stiam care erau cele mai importante..stiam ca nu-mi va raspunde la cele incomode..dar daca il intrebam numai banalitati,raspunsurile lui nu ma puteau ajuta..asa ca trebuia sa risc..la urma urmei,nu mai aveam prea multe de pierdut...
    -salut..
    -salut.cine esti?
    -eu,eu sunt un nimeni..sunt acela care nu a fost in stare sa produca zambete unei persoane speciale..ma refer la Larissa..
    -fi aten,eu sunt prietenul ei acum...ea m-a ales pe mine.stiu totul despre tine,totul...mi-a spus Larissa..
    -of,ce pacat...totusi cum ai reusit sa o cuceresti?
    -foarte simplu,prin noroc...
    -uite,eu nu pot trai fara ea..am ajuns sa fiu dependent de frumusetea ei...te rog..nu-mi interzice sa o iubesc..acest lucru e imposibil..
    -treburile acestea trebuie sa le dicuti cu ea..nu cu mine...
    -de cand sunteti impreuna?
    -doua luni...
    -inca ceva,vad ca te grabesti..
    am facut o scurta pauza..nu stiam daca trebuia sa continu,sau sa ma opresc.l-am privit in ochi,apoi m-am gandit la frumoasa mea...cand m-am gandit la Larissa,am stiut ca toate acele incercari erau pentru a ajunge la ea..asa ca am continuat...
    -te superi daca voi continua aceste incercari?te superi daca voi continua sa o iubesc?
    stiam ca nu conta raspunsul,ca indiferent de cuvantul auzit voi continua sa te iubesc,voi continua sa te fac fericita,sperand ca intr-o buna zi,vei deschide poarta inimii tale si ma vei lasa sa intru...
    spre surprinderea mea,Alin mi-a spus ca pot continuandaca doresc..el stia ca te iubesc foarte mult,stia ca devenisei respiratia mea pe acest pamant.... am ajuns apoi acasa..ziua era pe sfarsite,asa ca m-am asezat langa fereastra..am privit cerul,si am constatat ca aceasta zi era una importanta...din pacate numai pentru tine..in acel momente imi doream sa ma intorc in taramul angelic,dar stiam ca nu-l voi mai vizita niciodata..imi doream sa parasesc aceasta planeta...inima mea era obosita,deoarece fusese lovita de aparitia unui pamantean..il uram,dar il si admiram...stiam ca-l voi mai intalni,dar nu stiam ce sa fac...m-am gandit ca trebuie insa sa discut cu tine..pentru ca toate raspunsurile erau la tine...mi-am dat seama ca sunt un necunoscut si un nimic pentru pamanteni..imi doream sa fiu rapit,sa fiu trimis departe de aceasta planeta a lacrimilor....au urmat zile,nopti..au urmat clipe dureroase... umilinta sau ajutor?putere sau deznadesde?neputinta sau disperare?iubire sau ura?nu stiam in acele momente care sunt adevaratele sentimente care imi stapaneau inima.nu stiam ce drum voi urma in viitor..nu stiam ce ideal sa urmez...tu erai cel mai pretios vis..tu,tu,erai lumina prin care atingeam tainele iubirii..acum,eram parasit ..eram singur..tu erai departe,inima ta era oglindita catre un necunoscut,iar eu....eram inebunit dupa tine...viata asta este foarte ciudata..ma aflu din nou departe de tine...fiecare secunda care trece ma face sa urasc aceasta viata...nu stiu unde esti,nu stiu cum sa ajung langa tine...nu cred in aceasta relatie a ta cu Alin...nu vreau sa cred....nu vreau sa ma gandesc la clipa cand te voi pierde..nu vreau sa ma gandesc la asa ceva..in aceste momente de singuratate observ ca am multe defecte...stiu ca nu sunt o fiinta perfecta,stiu ca nu sunt cineva important..dar tu,iubirea mea,esti singura care ma mai poate ajuta...ma simt un strain pe acest pamant necunoscut..lumea mea este departe de aceasta galazie,departe de acesti pamantenii...toti pamantenii au inceput sa porneasca un razboi impotriva mea..nu ma tem de armele lor,nu mi-e teama ca ma vor rani...ii pot infrunta,dar am nevoie de tine..am nevoie de o clipa magica petrecuta langa tine..am nevoie de binecuvantarea inimii tale... ochii mei au fost invadati de lacrimi..nu mai suport..sunt obosit..te iubesc prea mult..si nu stiu ce sa fac...intre noi se afla un zid,iar numele lui e Alin...nu stiu cu ce am gresit..nu stiu cum de l-ai ales pe acest pamantean..cred ca il urasc,sau poate ca il admir...of,tare mi-as dori in aceste momente infernale sa gasesc iesirea de pe aceasta planeta...vreau sa pasesc pe un nou drum..vreau sa pornesc intr-o noua calatorie...vreau sa uit de lumina sufletului tau,dar nu stiu cum...nu ma mai pot intalni cu Alin..dar vreau sa ma intalnesc cu tine..vreau sa te rapesc din aceasta lume,si sa te duc intr-un loc necunoscut..drumul spre nicaieri poate fi mai frumos decat drumul catre acest pamantean care m-a ucis....si cel mai mult ma doare faptul ca m-a lasat in viata,m-a lasat sa fiu martor la iubirea si fericirile lui...of..nu stiu ce sa mai fac.timpul...ma uit la el si observ ca se grabeste...vantul,incerca sa fuga de intalnirea cu eternitatea...iar eu,ma simt parasit...mi-am dorit atata libertate,incat am devenit singur..te-am iubit prea mult,iar acum sunt dependent de tine...ochii mei,isi doresc sa te vada din nou,dar parca ne aflam in dimensiuni diferite...nu stiam ce sa fac..sa fiu nebun,sa te caut in toate locurile din aceasta lume,sau sa ma asez pe stanca neputintei si sa incerc sa inchid ochii?toti im spun ca nu am reusit inca sa te descriu compet..vor sa afle daca esti bruneta sau blonda...daca esti inalta,scunda...vor sa-ti afle numele si inclinarile artistice..toti vor sa vada macar o poza cu tine..dar stiu,ca te poti vopsi in orice moment..stiu ca numele tau intr-o buna zi se va schimba..stiu ca ai cele mai nobile inclinatii artistice..stiu ca esti valoroasa..si de aceea refuz sa le arat poza ta,deoarece este o comoara pentru mine,nu doresc sa fie intr-o zi rapita..stiu ca te iubesc foarte mult..stiu ca doresc sa devin ajutorul tau in aceasta viata...imi doresc sa ajung pe cea mai inalta treapta a acestei vieti..dar toate astea se pot realiza numai langa tine...privesc in urma si constat ca intotdeauna am iesit al doilea..niciodata nu am gustat din cupa invingatorilor...azi am avut puterea sa zambesc atunci cand am ajuns la o insula..atunci cand am parasit oceanul singuratatii si am pasit pe insula..azi am un nou motiv de fericire..am gasit o noua poza cu tine..este o poza excelenta..o poza in care iti pot observa parul,minunatul corp...dar pot observa si urmele pasilor tai..toate astea sunt daruri angelice pentru mine..as vrea sa-ti spun in fiecare clipa din aceasta viata cat de mult te iubesc..mi-e teama insa de un raspuns care sa ma trimita in infern..mi-e teama sa aud ca iubesti pe altcineva...urasc aceste cuvinte.. as face orice nebunie pentru a fi pentru totdeauna alaturi de tine...nu mai pot..noaptea apari in visul meu...ma trezesc si ma uit in jurul meu...imi dau seama ca a fost doar un vis si incerc sa ma culc la loc..dar nu reusesc..gandul meu e plecat la tine..iar eu petrec ore din noapte privind cerul,privind orasul adormit in care ma aflu...stiu ca mai sunt cateva ore pana la rasarit...deschid fereastra si astept.astept sa-ti mangai cu privirea zambetul tau..cand soarele rasare,cand simt prima lui adiere,atunci stiu ca esti fericita si zambesti..apoi astept sa se scoale si ceilalti,deoarece trebuie sa-mi incarc bateriile..am atatea sa-ti spun in fiecare zi,dar intotdeauna sfarsesc inainte de a incepe,pentru ca ochii tai ma himnotizeaza..si nu reusesc sa spun tot ce imi doresc...ma uit ore intregi la pozele tale..esti asa frumoasa,incat nu mai inteleg care este rostul stintei,a progresului pe acest pamant,daca tu ai atins frumusetea deplina,perfectiunea...viata asta,pamantenii acestia,ochii tai si cu mine...nu stiu daca mai inteleg ceva,stiu insa ca trebuie sa lupt...inima ma obliga sa imi continui drumul spre zambetul tau... deodata se petrece un lucru ciudat,nu vorbesc nici de aparitia lui Alin,nici de sosierea unor fapturi extratereste...vorbesc aparitia cele mai importante fiinte de pe acest pamant..stii prea bine ca este vorba de tine..vreau sa vorbesc despre asta..am emotii,pentru ca tu esti fecioara care ma indruma in aceasta viata..tu,tu ai drept de decizie asupra vietii mele..ochii tai imi pot da puterea de a urca in varful oricarei piramide,dar tot ei ma pot ucide...tu imi poti face ca inima sa descopere tainele iubiri,dar tot tu poti face ca inima mea sa inceteze..tu ma poti face fericit..sau ma poti omori...da-mi voie sa vorbesc despre aceasta minune...aratai splenid...erai cea mai frumoasa faptura din aceasta lume..ti-am admirat umbra,corpul si zambetul...te-am vazut,dar nu ai dorit sa vorbesti cu mine..mi-ai spus ca te grabesti..ca ai o intalnire importanta cu Alin...te grabeai,asa ca m-ai lasat singur....ai hotarat sa ma parasesti.. nu stiu ce sa mai fac,prietenii lui Alin nu stiu nimic de relatia voastra..nimeni nu para ca stie..prietenii tai,par de negasit...iar eu,raman scufundat in marea necunoscuta a neputintei...stiu ca sufar de o boala numita iubire,stiu ca sunt dependent de tine,dar nu vreau sa ma vindec..nu ma tem de urmarile acestei boli cumplite.as vrea totusi sa te ating,sa-ti mangai aceste buze delicate si acesti ochi minunati,nu ma parasi..mai am o singura dorinta pe acest pamant...aceea de a-mi petrece toata viata langa tine.. pasiune si ideal...

    simt nevoia sa vorbesc despre pasiunile mele,despre viata mea..pentru ca am nevoie de ajutor..am constatat ca sunt un pierzator pe acest pamant necunoscut...stiu ca multi considera viata cel mai pretios dar,stiu ca unii se bucura de ea...dar pentru mine este o bautura cu venin...mirosul ei ametitor cuprinde veninul sagetilor care se opresc in sufletul meu...poate ma privesti cu sila,poate iti este doar mila de un trup nevinovat ajuns in prapastile groazei...intotdeauna mi-a placut arta....cea mai importanta arta este iubirea..am vrut sa sculptez o poveste de dragoste,dar se pare ca n-am reusit...drumul prin desert pana la piramida fericirii m-a invins...ochii tai par acum iluzii ..iar viata mea s-a transformat intr-un calvar...inima mea inceteaza pentru cateva secunde..in acele momente,cand ajung sa devin vant,cand pot atinge razele fierbinti care domina desertul,reusesc sa-ti vad chipul ascuns..reusesc sa mangai un zambet nevinovat,reusesc sa renasc si sa ma ridic in picioare..stiu ca poate nu voi reusi sa ajung cel mai cunoscut in aceasta lume,dar nu asta conteaza...sunt un aventurier in aceasta lume,incerc sa-mi gasesc comoara care ma poate face fericit..comoara esti tu...iar drumul spre tine pare foarte greu..lacrimile,nici ele nu mai au puterea sa curga pe obraji mei...pasii mei nu o mai pot lua nici inainte,nici inapoi...am ramas in acelasi loc...pentru ca astept aparitia ta...tu esti pasiunea si idealul meu pe acest taram....tu,doar tu ma poti trimite in varful fericirii,sau ma poti trimite in oceanul fara fund al tristetii.. pare o nebunie..pare ceva ireal..timpul te face in fiecare secunda din ce in ce mai frumoasa...momentan astept rasaritul zambetului tau,astept o intalnire cu tine..astept sa se produca minunea...astept sa-ti vad chipul din care izvorasc stelele...am uitat de visul meu de a ajunge presedinte,de a avea propria coloana oficiala.de cand te-am intalnit, am devenit supus al trupului si sufletului tau... privesc clepsidra amagirilor,si inteleg ca este precum timpul..niciodata nu por scapa de ele...stiu ca ai sa pleci in vacanta,stiu ca ochii tai nu doresc sa se intalneasca cu ai mei..astept sa se intample o minune,dar pentru asta trebuie sa risc...nu sunt un om prea curajos,dar pentru tine,totul este posibil...astazi am stat si m-am tot gandit..ce frumoasa ar fi viata daca ar avea chipul unei femei..ce frumoasa ar fi moartea,daca in ultimele secunde o fiinta angelica ti-ar saruta trupul si sufletul..focul si apa formeaza o iubire imposibila...viata si eternitatea ajung si ei la aceasta concluzie...eu,imi doresc sa cuprind intreaga eternitate intr-o singura clipa,imi doresc sa traiesc fericirea suprema printr-o simpla mangaiere..imi doresc sa mai aud doua cuvinte..imi doresc sa ma vad o singura faptura..vreau sa te vad pe tine,sa aud de la tine cuvinte de mangaiere si iubire..vreau sa te mangai...vreau sa te imbratisez..apoi...mi se poate intampla orice..nu conteaza apoi daca voi orbi sau surzi..nu conteaza daca voi muri sau voi intalni cele mai aprige obstacole...acesta lume infernala imi place..pentru ca,atunci cand ajung sa-i cunosc defectele,iubirea mea pentru tine creste...tu,esti unicul diamant din aceasta lume...esti unica raza de caldura si frumusete pura...pentru tine,acest univers incearca sa progreseze..din cauza ta,eu am ramas indragostit..nu mai pot continua munca pe acest pamant...nu mai pot face nimic...am nevoie urgent de aparitia ta..am nevoie de mangaierea ta mult visata...iti privesc pozele,si innebunesc..imi doresc sa construiesc o noua lume...imi doresc sa fiu mai bun....aceasta lume este foarte periculoasa,de aceea doresc sa te protejez...singura mea dorinta este aceea de a fi mereu langa tine...totusi,parca mai este una...tare mi-as dori sa spui da ,sa spui ca esti de acord in pornirea unei calatorii spre iubire..sa-mi poti spune ca ma iubesti..... vreau sa te anunt ca m-am ratacit printre acesti pamanteni...imi caut jumatatea,imi caut unica lumina fierbinte de dragoste..te caut pe tine si nu te gasesc...privesc pe cerul instelat cu iluzii si ma gandesc la o planeta indepartata..ma gandesc la o planeta care se roteste in jurul unei stele...imi imaginez ritualul lor de imbratisare,ritualul lor de iubire...planeta sunt eu,pentru ca imi doresc foarte mult sa ajung langa tine...iubirea pentru tine ma transforma...pentru tine uit de problemele pe care trebuie sa le rezolv pe acest pamant...uit de drumul spre locul de munca,uit tot ce trebuie sa stiu despre pamanteni...iar tu,esti frumoasa stea care imi lumineaza si incalzeste trupul...dar tot tu,incerci sa te indepartezi de mine,incerci sa cauti locuri intunecate pline de mister...esti o stea tanara si cauti aventura...aceasta departare ma face sa cred ca sunt atat de neindemanatic,atat de nefolositor,incat m-am transformat intr-o gaura neagra....imediat aud sunetul nesuportabil al unui pamantean....este vocea lui Alin,care te striga....of,ce mult mi-as dori sa ajung sa ating aceasta stea....stiu ca trebuie sa ma ridic,sa prin curaj si sa incerc sa te fac sa ma privesti...imi doresc sa imi asculti cuvintele si sa mi le intelegi... esti un mit...sau poate ca esti revelatia viitorului traita intr-un prezent etern...esti visul acestui univers sau esti creatia unor forte supranaturale..esti inger sau esti stea..dar ce mai conteaza..poate ca esti un om,un simplu muritor..orice ai fi,esti singura care poate incalzi acest suflet nevinovat care s-a ratacit in trupul meu...stiu ca esti si vis si realitate..nu stiu ce sa mai fac pentru a putea fura un zambet,un sarut si o imbratisare de la tine...esti mitul propriei mele amintiri..esti povestea de dragoste pe care oricine ar fi interesat sa o asculte..esti iubirea pe care fiecare pamantean doreste sa o cunoasca si sa o atinga.... te vad in orice lucru de pe acest pamant...am un dor nebunesc de o clipa de iubire...imi e dor de ochii tai...nu stiu ce sa fac pentru a traversa zidul care s-a pus intre noi...ma tot gandesc la aceasta iubire imposibila..eu te iubesc pe tine,tu il iubesti pe el..iar el,incearca sa ascunda totul...eu incerc sa te gasesc,iar tu doresti sa te ascunzi..eu te iubesc din ce in ce mai mult,dar tu incepi incet incet sa ma urasti...gandul meu este mereu la tine,iar lumea incepe sa ma creada un nebun,un fraier..nu ma intereseaza opinia lor...ma intereseaza frumuseta care sta ascunsa in inima ta...stiu ca sunt intr-un razboi cu propriile mele limite..stiu ca incerc sa depasesc intunericul si neputinta care ma inconjoara..traiesc cu speranta ca dincolo de acest intueric,dincolo de acest zid se afla puterea dragostei...sper sa te gasesc la capatul acestui labirint...imi doresc sa ajung din nou in templu sacru al iubirii..nu stiu daca acest lucru se va intampla,dar iubirea este singura forta din acest univers care te ajuta sa treci peste nefericire si intuneric .. daca azi as fi nevoit sa-mi aleg o ultima dorinta pentru aceasta viata,as alege sa te pot imbratisa,sa te pot privi si apoi sa-ti pot saruta mainile atat de fragede...daca azi as fi nevoit sa decid soarta unui singure fapturi din acest univers te-as alege pe tine..ti-as desena un viitor minunat,as presara multe victorii..daca as fi nevoit sa aleg un zambet pentru acest univers,cu siguranta zambetul tau ar fi cel ales...daca as fi sa aleg ultimele cuvinte pentru tine,m-as multumi doar cu doua cuvinte..''te iubesc'' pentru ca aceste doua cuvinte ating perfectiunea.sunt singurele cuvinte pe care le aude fericirea...sunt singurele cuvinte care nu ranesc niciodata...daca totusi nu voi avea sansa sa aleg ceva,daca totusi nu voi reusi sa strabat continentul propriilor amagiri,ma voi gandi neincetat la tine...
    poate ca cei care nu ne cunosc,cred ca intre noi se afla numai ura,deoarece suntem intotdeauna departe unul de celalalt,pentru ca in mod sigur unul iubeste ma mult,iar altul mai putin..cei care ne cunosc,sunt convinsi ca iubirea dintre noi doi este foarte puternica...dar,numai noi doi stim adevarul..ne iubim foarte mult,si ne uram sufletul nostru atunci cand gresim..atunci cand cineva dintre noi raneste,in suflet apare sentimentul urii ca am fost prea agresivi...dar,atunci cand ajungem sa observam persoana draga care incearca sa ne ajute,ne inaltam deasupra urii si a tristetii.atunci cand privim in ochii celor care doresc sa impartaseasca tainele iubirii cu noi...suntem din nou fericiti..in iubire exista numai fericire si bucurie...dar pentru a ajunge la acest dar trebuie sa trecem printr-un ocean al lacrimilor si al nefericirilor...acest ocean inconjoara o insula ..pe aceea insula se afla unicul loc din acest univers care ascunde iubirea ingerilor si a tuturor fapturilor...cu fiecare noua poveste de dragoste,cu fiecare atingere si mangaiere,insula se inalta ,se mareste cu cativa metri..dar,cu fiecare lacrima,cu fiecare despartire,oceanul invadeaza o mica parte a insulei rapindu-i teritoriile atat de pretioase..
    inca o calatorie...spulberata

    stiu,am asteptat atat de mult aceasta calatorie..dar iata ca azi inca un vis se prabuseste in fata mea...imi doream atat de mult sa ma intalnesc cu oameni care au aparut in viata mea...doream sa aflu opinia lor despre iubire,despre viata..doream sa aflu cateva cuvinte de la ei..dar...nu am primit nimic..nici macar un cuvant...doream sa incep inca o calatorie spre raspunsurile care-mi macinau viata...imi facusem toate bagajele...ma pregatisem atat de mult...dar cred ca am gresit undeva..nu stiu unde,dar sper sa-mi dau seama cat mai curand,si sa incerc sa repar eventualele greseli...toate astea sunt facute pentru a ajunge langa tine...sunt vrajit de frumusetea unui inger..sunt dependent de o femeie...sunt indragostit de Larissa,dar am fost ranit de aparitia lui Alin...viata este o calatorie..se pare ca a mea a inceput sa se prabuseasca in infinitul cosmic al fericirii..se aproprie de gaura neagra a singuratatii.stiu ca trebuie sa ma ridic..sa sper din nou in iubire,pentru ca trebuie sa zbor din nou..trebuie sa imi revin..nu voi renunta la dragostea pentru tine..ea devine in fiecare zi din ce in ce mai puternica...cu fiecare rasarit al soarelui,cu fiecare raza solara care-mi mangaie trupul ma simt mai puternic... azi este cea ma lunga zi..este solstitiu de vara,iar soarele astazi ne lumineaza cel mai mult..este cea mai lunga zi din acest an...22 iunie...ciudat..aceasta zi imi produce cele mai ciudate sentimente..pendulez intre dragoste si gelozie...intre putere si slabiciune..ma aflu intre glorie si decadere..intre vis si realitate...ma aflu singur..dar in acelasi timp inconjurat de multi necunoscuti..tu esti departe..iar eu ma simt ucis de gandul malefic ca ne-am despartit pentru totdeauna...imi doresc sa renasc la aparitia ta..imi doresc ca tu sa devi prima stea care-mi incalzeste sufletul cand ma scol..imi doresc ca tu sa fi ultima sclipire pe care o intalnesc inainte sa ma culc...imi doresc...ca tu sa fi mereu steaua propriei mele inimi....azi imi doresc sa intalnesc cel mai puternic zambet din acest univers nelimitat in iubire si mister...zambetul tau..bineinteles....imi este dor de zambetul tau..astazi...sper sa fie ultima zi departe de tine...am plecat intr-o calatorie...am plecat intr-o aventura..am inceput un nou drum...pentru tine...pentru iubire...nu ma tem de pericolele care vor veni..sunt nebun de dorul ochilor tai..dependent de bataile inimii tale...dependent de sentimentul profund al iubiri...nu stiu unde esti..nu stiu cat de mult ma iubesti..nu stiu daca relatia cu Alin este una foarte stransa....nu stiu nimic..stiu doar ca nu pot trai fara tine..ca te iubesc foarte mult... e atat de multa liniste in jurul meu incat sunt foarte trist..m-am plictisit de singuratatea in care m-am ratacit...in jurul meu nu pot observa nici macar o pereche de ochi..ma gandesc la tine...simt din nou acel cutit care imi traverseaza inima...stiu ca am gresit si merit orice pedeapsa...stiu ca am iubit..dar nu am avut noroc..stiu ca aripile mele..aripi pure de iubire..au fost ranite de timpul care alerga pe langa mine..m-am prabusit si stiu ca se aproprie un sfarsit..nu stiu daca va fi si un alt inceput..nimic nu mai conteaza acum...visul iubirii este aproape de final..imi doresc sa renasca..dar asta nu depinde de mine... depinde de tine..doar doua cuvinte(te iubesc) pot renaste acest vis ranit...cuvintele tale sunt singurele care pot reface aceste aripi obosite...esti departe..dar inima mea este mereu alaturi de a ta... simt in corpul meu niste vibratii necunoscute..nu stiu ce se intampla cu mine..trupul meu a inceput de cateva minute sa tremure..sunt singur.toti au plecat la munca..toti m-au parasit..tu..esi departe..iar eu sunt foarte trist in aceasta singuratate...nu stiu ce sa fac pentru a opri aceste vibrati.nu stiu cum sa le fac sa inceteze...incerc sa fac putina miscare prin apartamentul aflat in renovare..observ ca miscarea mareste viteza vibratiilor si acest lucru ma enerveazaa..caut poza ta.o gasesc..simt o alinare..cateva minute de liniste.in acele momente cred ca am reusit sa scap de acele vibratii...iau telefonul..incerc sa te sun..dar nu isi stiu numarul..aprind calculatorul..ma conectez la internet si incep sa te caut in lista prietenilor speciali..te gasesc..inainte sa incep sa vorbesc cu tine..sa-ti povestesc intamplarea prin care am trecut,simt din nou aceleasi vibratii necunoscte..de data asta sunt mult mai puternice...imi dau seama ca nu mai pot rezista..ma indrept spre bucatarie..caut un cutit..ma gandesc la moarte..doresc sa intrerup aceasta calatorie pe pamant..inainte de a infige cutitul atat de ascutit in propria inima,decid sa imi ating inima pentru ultima data.o ating si raman surprins.imi dau seama ca acele vibrati izvorasc din aceasta inima..sunt vibratiile dragostei.arunc cutitul in sertar si ma intorc la calculator..vreau sa vorbesc cu tine,dar tu ai disparut.ai plecat in tot acest timp.ma uit la ceas.imi dau seama ca este tarziu,dar decid sa nu ma culc...decid sa-mi petrec noaptea trimitand mesaje tuturor cunoscutilor...decid sa impartasesc sentimentele mele cun ei..insa,inainte de a trimite primul mesaj imi dau seama ca aceste sentimente nu sunt subiecte importante pentru toti.decid sa sterg mesajul si ma indrept spre albumul cu poze..privesc ore intregi o singura poza...poza in care aparem numai noi doi...stiu cand este facuta aceasta poza..este facuta chiar la prima noastra intalnire.insa..raman socat cand imi amintesc persoana care realizase fotografia..era vorba despre el,era vorba despre Alin..ma gandeam ca in acele momente ale singuratatii mele la tine..credeam ca este posibil sa te afli in compania acestui barbat...dupa ce ma conving ca acest lucru nu este posibil,decid sa privesc afara..stiam ca mai erau cateva minute pana la aparitia soarelui...privesc ceasul...privesc bolta cereasca..dupa cateva minute intunecate,observ rasaritul primului zambet al unei dimineti decisive pentru mine..stiam ca in ziua respectiva trebuia sa ma intalnesc cu tine pentru a decide drumul nostru in viata...pentru cateva ore trebuia sa astept rasaritul tau..rasaritul cel mai frumos zambet din acest univers..trebuia insa sa te conving,sa-ti spun ca te iubesc foarte mult..dar doream foarte mult sa te intalnesc..sa te admir si sa pot prinde de la tine o imbratisare... stiu ca trebuie sa parcurg acest drum atat de lung pana la tine..tu nici nu vrei sa ma bagi in seama..intotdeauna ma respingi..intotdeauna incerci sa te faci nevazuta...incerci sa te ascunzi precum o comoara in cele mai indepartate nisipuri...insa,dorinta mea de a gasi comoara din inima ta..este foarte puternica.acest vis,acest ideal ma ajuta sa trec muntii..ma ajuta sa traversez marile oceane ale singuratatii si ma duce spre tarmurile unde te-ai ascuns...iubirea este vantul care spulbera si imprastie nisipul in mare...trimite toate suferintele si tristetile in oceanul uitarii...aceasta forta creatoare da o noua fata sufletului..ea este singura care poate descoperi comoara pe care o caut...nu ma tem ca voi orbi atunci cand voi vedea comoara ochilor tai...nu ma tem ca voi sfarsi luptandu-ma cu valurile vietii..ma tem de un singur lucru....ma tem ca nu voi ajunge niciodata sa gust din paharul dragostei..si mai ma tem de inca un lucru..ma tem ca te voi supara intr-o zi..ma tem ca vei disparea si nu te voi mai vedea niciodata... ma uit in jur si decid sa iti scriu o scrisoare..stiu ca voi putea sa ti-o dau doar peste 3 luni..dar sper ca voi avea ocazia sa ti-o dau mai devreme..am nevoie sa ma intalnesc cu tine pentru a mai putea trai..ai devenit aerul inimii mele..fara tine..nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar putea intampla...stau cateva minute sa ma gandesc..privesc cateva poze si incerc sa scriu aceasta scrisoare...ma gandesc ca aceasta scrisoare este singura care poate salva acest vis...doresc sa transmit toata iubirea intr-o pagina..pare imposibil...dar trebuie sa incerc...ma gandesc la tine...fac o calatorie in ochii tai pentru a afla ultimele stiri..si apoi incep...simt ca sunt pregatit...
    draga mea printesa Larissa

    dupa ce am asteptat o perioda de refacere,imi dau seama ca trebuie sa continui acest drum..trebuie sa te caut..trebuie sa te gasesc...te rog sa ma ierti pentru desele suparari provocate..stiu ca esti suparata pe mine pentru ca am strigat in gura mare ca te iubesc..stiu ca nu poti uita ziua in care spuneam numele tau tuturor persoanelor pe care le intalneam...stiu ca vei tine foarte bine minte ziua cand ti-am cerut un leac pentru iubire..dar te rog..sa-mi dai inca o sansa....privind copacul inimii mele,din care au cazut aproape toate frunzele,aproape toate amintirile,constat ca a inflorit totusi o floare..din ea se vor forma noi fructe..floarea aceea esti tu...imi este teama de acel moment cand vei parasi aceste ramuri..cred...ca din acel moment,care sper sa nu vina niciodata,vor curge numai lacrimi.....nu iti pot povesti intamplarile din calatoria mea spre implinirea visului.,,pentru ca sunt tragice...te rog..accepta aceasta invitatie..da-mi o sansa si vino sa te intalnesti cu mine...lasa-ma sa te imbratisez ..lasa-ma sa stau langa tine macar o clipa...spune-mi ca ma iubesti doar pentru cateva secunde..pentru ca,daca voi ajunge sa ating zambetul tau,voi intelege cat de frumoaa este eternitatea..doresc sa fiu cuprins de eternitatea iubirii...insa..acest copac inconjurat numai de iubire,isi are radacinile intr-un sol al amintirile..radacinile sunt singurele care se lupta cu insectele subterane...radacinile sunt in cautare de lacrimi,pentru a putea creste...cand copacul este trist,el invoca spiritul furtunii pentru a-l ajuta...furtuna spala ranile provocate de lupta cu singuratatea...dupa ce a sters toate urmele singuratii,furtuna dispare...atunci are loc aparitia curcubeului..care zambeste multumit copacului pentru ca a avut puterea sa-si invinga propriile limite...dupa ce totul pare terminat se produce aparitia celui mai frumos fenomen..vorbesc de aparitia ta..de aparitia unei fiinte angelice....atunci cand apari,imi inconjori trupul obosit de atata lupta...atunci imi dau seama ca floarea care s-a nascut in acest copac al inimii mele este iubirea..fructele ei sunt momentele magice de neuitat...iar tu,esti armonia din jurul meu..esti mirosul ametitor al naturii...esti zambetul soarelui care-mi incalzeste trupul..tu esti vantul care imi cutreiera ramurile...iar eu,sunt cel mai fericit copac de pe acest pamant.....iubire...speranta....iubire..
    recunosc,inainte sa te intalnesc nu cunoasteam legaturile sacre ale acestei vieti..pana sa te intalnesc credeam ca sunt cel mai puternic din acest univers.imi doream sa am ocazia sa ma intalnsc cu fiinte extraterestre..imi doream sa ajung pe cea mai inalta trapta a gloriei...dar,atunci cand te-am intalnit am constatat ca exista o multime de fiinte in fata mea..de cand am ajuns sa intalnesc privirea ta,care se confunda cu stralucirea soarelui,am inteles cele mai importante legaturi dintre mine si aceasta lume inconjuratoare...din acele momente ma regasesc in toate fiintele de pe acest pamant..imi regasesc calitatile in munca celor mai mari preotii..rugaciunile mele sunt trimise spre un nou taram,numit iubire...defectele,sunt toate cuprinse in actiunea distructiva a fenomenelor naturii..pentru binele tau,pentru apararea ta,as fi in stare sa infrunt chiar si pe cel mai aprig dusman...cand ma gandesc la tine,imi amintesc ca eu sunt doar o simpla planeta care se roteste in jurul unei stele..iar steaua aceea esti tu...eu sunt albina in cautare de polen,dar si o floare care cauta apa si raze de soare..eu sunt ceea ce sunt..iar tu,esti tot ce e mai frumos de pe acest pamant...si daca as fi un orb,tot as reusi sa te observ atunci cand te aproprii de inima mea....
    acabin...

    _______cred ca el,acabin,este singurul care imi poate spune unde esti...el,profetul care a facut atatea minuni...trebuie sa-l gasesc si sa-l rog sa ma ajute...multi zei vorbesc despre acest profet.toti spun ca este unicul pamantean care,in ciuda faptului ca este orb,a reusit sa vada locuri nestiute si e singurul care poate ajuta pe cei parasiti..acest profet traieste pe o insula foarte indepartata..se spune ca este singurul om de pe acea insula...stiu ca sunt cel mai singuratic de pe acest pamant...cand tu ai disparut din viata mea,totul s-a facut nevazut in ochii mei..acest profet este ultima mea sparanta..de la el doresc sa aflu doua lucruri foarte importante.vreau sa aflu unde te afli si cum pot reusi sa aprind acea flacara din inima ta..viata mea este dependenta de privirea acelor ochii minunati ai tai...de aceea trebuie sa ma grabesc,trebuie sa te gasesc cat mai rapid...nu stiu daca tot ce se spune despre profetul acabin este adevarat,dar trebuie sa incerc,trebuie sa lupt si sa-l gasesc....

    in cautarea profetului

    stiu ca trebuie sa plec..bagajele sunt deja facute..pozele cu tine,cele mai importante lucruri pe care le am sunt in siguranta..am luat cateva pentru calatorie,pentru a ma ajuta in momentele grele..am lasat unele poze in locuri sigure,pentru a nu ajunge nimeni niciodata la ele...tot ce aveam am vandut pentru a obtine bani de calatorie...trebuia sa merg si cu masina,dar si cu vaporul si avionul..apoi,dupa ce voi merge cu toate acestea,voi ajunge pe tarmul vestic al Americii.de acolo,cu ajutorul unei barci,voi incerca sa gasesca insula din oceanul Pacific...desi era un ocean linistit,stiam ca o sa intalnesc multe obstacole...apoi,cand voi simti ca inima isi va mari viteza de pulsatie,voi stii ca sunt aproape de insula pe care se afla acabin..dar iata ca timpul trece rapid..privesc scrisoarea pe care ti-am scris-o si imi dau seama ca trebuie sa o inchei.draga mea zeita..stiu ca trebuie sa termin aceste ultime ganduri asternute pe aceasta scrisoare.gandul meu este numai la tine,sunt innebunit de stralucirea ochiilor tai..sper sa ma ierti pentru toate neplacerile provocate...doresc sa-ti spun ca este posibil ca aceste cuvinte sa fie ultimele...trebuie sa plec intr-o calatorie lunga...voi pleca intr-o cautare a celui mai pretios suflet de pe acest pamant..te caut..te iubesc si sunt cu siguranta nebun..nu-mi pasa de pericolele care vor veni in intampinarea pasilor mei grabiti..nimic nu ma poate opri..te caut..nu stiu unde esti,dar exista un profet care ma poate ajuta..este ultimea mea speranta...daca acest drum se va opri,te rog sa nu uiti niciodata cat de mult te-am iubit...
    tu esti zeita pe care zeii au trimis-o pe pamant pentru a trimite tuturor oamenilor mesajul sfant al iubirii..tu esti cea mai frumoasa fiinta din acest univers..esti chiar mai frumoasa decat Afrodita ..esti zeita care a inventat iubirea..iar eu,sunt un pamantean care a fost ranit de sageata ta...nu stiu daca ea contine parfumul iubirii sau veninul ei...dar nimic nu mai conteaza..sunt inconjurat de privirea ta care imi lumineaza viata...tu esti ingerul care imi poate da unica pereche de aripi pentru a zbura ,impreuna cu tine,intr-o lume necunoscuta...aminteste-ti prima noastra intalnire,prima noastra imbratisare...aminteste-ti intalnirile de neuitat din templul iubirii...aminteste-ti ochii mei care te cauta disperati..sunt nebun,pentru ca am fost ranit de sageata iubirii..nu exista doctor pentru a-mi scoate aceasta sageata..nimeni nu o mai poate scoate....
    sunt tot singur..maine voi incepe aceasta calatorie..biletele de avion sunt pe masa..bagajele sunt facute.laptopul este si el pregatit...stau si privesc cerul.ma gandesc la acest oras pe care-l voi parasi pentru o perioada...ma gandesc la tine,la locurile unde te-ai putea afla..stiu ca nu as rezolva nimic daca m-as duce la politie..ai afla imediat si te-ai supara si mai rau pe mine...nu stiu ce sa fac..decid sa-ti timit un scurt mesaj pe adresa ta de mail..nu iti spun de aceasta calatorie care va incepe foarte curand,pentru ca-mi doresc sa fie o surpiza...imi doresc sa pot ajunge din nou foarte rapid langa tine,imi doresc sa ma teleportez langa inima ta de zeita a iubirii,dar nu pot,sunt un om,un muritor...desi intotdeauna vorbesc cu tine numai despre forta magica a iubirii,astazi parca ceva este altfel..toate sentimentele si gandurile mele sunt purtate de cuvintele pe care le scriu...iubirea mea pentru tine este mai puiternica,deoarece constientizez ca incepand de maine voi lupta pentru un ideal maret..voi lupta pentru tine...nu sunt un salvator,nu sunt o fiinta cu puteri speciale..sunt doar un biet bolnav infectat de un virus ucigas numit iubire...aceasta calatorie este pentru alinarea sufletului bolnav de atata singuratate...doar tu imi poti alina acest incendiu care-mi mistuie inima....ce este iubirea?este intrebarea pe care multi pamanteni si-o pun..iubirea este flacara din sufletul fiecarui om..cand omul iubeste ,aceeasta flacara intretina armonia necesara vietii..dar,cand apare singuratatea sau ura,cand omul nu mai poate iubi,aceasta flacara se stinge...chiar daca inima continua jocul pulsatiilor,chiar daca aerul calatoreste prin plamani,chiar daca omul inca mai umbla pe acest pamant,viata lui a incetat...omul,dupa ce a incetat orice relatie cu iubirea,a devenit o umbra.... este dimineata si trebuie sa incep aceasta calatorie..totul este pregatit.ajung rapid la aeroportul care ma va duce pana pe coasta estica a Americii..nu-mi fac probleme pentru zbor,simt ca totul va merge perfect.inainte de a urca in avion privesc in urma...observ miciile detali ale reliefului..observ oamenii care vin inspre mine...zborul,desi este lung,este incantator..sunt fascinat de aceasta pasare de metal creata de catre om...dupa ore indelungate ajung pe continentul numit America..zborul a fost perfect...inchiriez o masina si incep sa strabat America..infrunt o aglomeratie suparatoare,infrunt canicula si fumul evacuat de masinile care au invadat strazile...ma gandesc la tine,ma gandesc la drumul pe care am inceput sa pornesc..nu stiu unde te afli...deodata,in spatele meu observ masina politiei..imi dau seama ca trebuie sa ma opresc....dupa doua sau trei minute doi politisti brazilieni sunt langa masina mea..cei doi imi spun ca trebuie sa ma prezint la sectie..sunt dat in urmarire generala..sunt un suspect intr-un caz de crima din tara mea natala....spun ca acest lucru nu se poate...eu nu pot fi vinovat pentu ceva ce nu am comis...cei doi imi spun ca au un mandat pe numele meu pentru arest preventiv de 29 de zile....imi dau seama ca nu am nicio sansa si accept invitatia,deloc romantica,la sectia de politie...
    ma urc in masina si pornesc spre rezolvarea unei probleme neprevazute...masina de politie este in spatele meu..nu am nici-un motiv sa incerc sa evadez,pentru ca nu am nici macar un gram de vinovatie ...ajung dupa 20 de minute la cea mai prestigioasa sectie braziliana de politie...cei doi politisti ma duc intr-o camera si imi spun ca trebuie sa astept aparitia avocatului meu personal...le spun ca nu am nevoie de acest avocat acum,pentru ca nu vreau sa afle nimeni din tara mea unde sunt...ii rog pe politisti sa-mi dea anumite explicatii pentru care am ajuns aici..vreau sa aflu cat mai multe despre aceasta crima pentru care sunt invinuit... ''esti acuzat pentru comiterea unei crime in orasul tau natal.acum cateza zile a fost gasit cadavrul unui tanar in albia raului din oras...iar in casa ta s-au gasit scrisori catre prietena lui,in care povesteai despre iubirea ta pentru ea,dar si faptul ca il urasti pe acest tanar.tanarul Alin a murit datorita infigerii unui cutit de 5-6 ori in inima...iar ea, prietena lui,este de negasit...nimeni nu stie unde a disparut..probabil ca a fugit pentru a scapa de tine,sau cine stie..probabil ca a fost si ea ucisa...maine vom verifica camera ei si a lui Alin..speram sa gasim si alte probe..pana la rezolvarea cazului,trebuie sa te tinem aici..''surpins si ingrijorat de cele auzite..stiam ca nu eram implicat in acest act al crimei..parasisem tara de 2 zile..imi parea rau pentru moartea lui Alin,pentru ca era un om caruia ii placea aventura..ii placea viata...eram intr-o incurcatura..trebuia sa rezolv aceasta problema...trebuia sa-mi continui calatoria si sa te gasesc..ma ingrijora si disparitia ta..speram sa fi bine,sanatoasa..dar nimeni nu te mai vazuse de cateva saptamani... aveam nevoie de dovezi pentru a-mi demonstra nevinovatia..aveam nevoie de un miracol pentru a dovedi ca sunt nevinovat...stiu ca doar adevarul si ajutorul ingerilor ma pot salva....deodata,dupa ore intregi de privit pe fereastra care aduce cateva raze ratacite ale soarelui,observ o lumina alba venind sper mine...dupa ce aceasta lumina ajunge in camera,imi dau seama ca aceasta lumina este chiar ingerul pe care-l mai intalnisem in aceasta viata...
    desi nu pot sa-i vad chipul si aripile,aud vocea lui atat de calma si mangaietoare.il rog sa-mi spuna unde esti,cum te pot gasi si cum pot scapa din aceasta inchisoare....ingeul imi spune ca esti bine,ca te voi gasi in apartamentul meu asteptand aparitia mea..el imi spune ca Alin a fost omorat de un criminal care reusise sa evadeze dintr-o inchisoare..iar eu voi fi eliberat chiar azi,pentru ca acest criminal fusese prins,iar fapta era deja recunoscuta..inainte de a pleca imi spune ca este pentru ultima data cand il voi intalni..imi spune ca clepsidra vietii mele este pe sfarsite...mai aveam de trait doar 10 zile..apoi,trebuia sa-mi respect angajamentul..nu trecusera cei 26 ani...dar traisem deja 20 de ani pe acest pamant...trebuia sa parasesc aceasta planeta pentru ca sufletul meu era foarte obosit...iar intunericul ma astepta..ii era dor de un suflet ratacit...chiar si ingerii plateau un tribut scup pentru aceasta planeta....regina intunericului,tristetea,ii obliga sa-si trimita anual 10 suflete .....10 suflete,caci altfel,aceasta regina putea invada pamantul,putea pune stapanire peste toti locuitorii... dupa cateva minute un politist intra in celula si-mi spune ca sunt liber,ca sunt nevinovat...imi spune ca a fost gasit faptasul crimei,iar politia isi cere scuze pentru neplacerile provocate...ma intreaba daca doresc despagubiri.desi am stat o saptamana spun ca nu ma intereseaza despagubirile lor.nu sunt suparat pe ei,deoarece aceasta este munca lor..doresc insa sa aflu cine ete criminalul.doresc sa aflu cine l-a omorat pe Alin...doresc sa aflu daca sunt vesti despre Larissa..doresc sa aflu daca politia a reusit sa o gaseasca...politistii aduc in camera unde ma aflam pentru a primi lucrurile retinute in momentul inchiderii pe criminal.ii rog sa ne lase singuri pentru cateva minute.simteam ca doar el stie raspunsul ..ceva imi spunea ca el e singurul care stie unde este Larissa...
    -tu esti cel care l-a ucis pe Alin,tanarul gasit mort acum cateva zile in tara mea natala?
    -nu,eu nu am omorat pe nimeni.eu nu am infatisarea pe care o vezi.priveste.eu sunt pofetul pe care-l cauti de atat vreme.datorita mie vei fi eliberat mai rapid.nu uita:mai ai doar 10 zile de trait si profita pe deplin de aceste zile
    priveam uimit...omul care inainte avea figura celui mai cautat criminal se transformase intr-un batran cu haine lungi albe..cuvintele lui ma himnotizau..simteam ca el este cel pe care-l cauta..in sfarsit reusisem sa-l gasesc pe Acabin fara a fi nevoit sa infrunt Pacificul..
    -unde este Larissa?cum o pot face sa ma iubeasca?
    -da ascultare cuvintelor graite de ingerul pe care l-ai intalnit aici..ea te iubeste si te asteapta..asa ca e timpul sa te grabesti.
    -dar ce se va intampla cu tine?esti nevinovat,nu poti ramane aici?
    -nu-ti face griji.totul e in regula..dupa ce tu vei muri,eu voi disparea din aceasa inchisoare,ducandu-ma pe insula mea secreta...iar politistii il vor gasi pe criminalul adevarat.sa sti ca Alin,desi s-a comportat foarte urat cu Larissa,el a iubit-o..dar a incalcat una din legile cele mai pretioase din acest univers...Alin a lovit o femeie si astfel si-a lovit si propria inima..dupa ce a gresit a intrat in legatua cu criminalii....si cine nu ucide este omorat...acest Alin a ales sa fie omoat,decat sa ucida o fiinta nevinovata..iar prin acest gest a aratat ca merita sa faca parte din taramul ingerilor...du-te...pleaca..Larissa te asteapta... dupa ce am rezolvat problemele m-am urcat in masina si m-am grabit spre aeroport..de acolo am luat biletul pentru avion si m-am urcat in el,pentru a ajunge la tine...drumul a fost foarte bine,totul decurgand excelent...am ajuns in oras si m-am grabit spre locul unde trebuia sa te gasesc..mai aveam doar 7 zile de trait,dar nu vream sa-ti spun nimic despre asta...am ajuns la usa apartamentului,am deschis-o si in acele momente te-am vazut...erai mai frumoasa decat ultima data cand te vazusem.,totul era minunat.te imbratisez,te sarut si-ti spun cat de mult te iubesc....totul a fost splendit..am petrecut o noapte impreuna fericiti..viata mea a fost un zambet ...iar tu erai sclipirea de pe el..viata mea zbura in sfarsit,deoarece aripile mele erau facute din inima ta...totul era minunat..nu conta ca mai aveam 6 sau 7 zile de trait..eram fericit...avusesem sansa sa iubesc cu adevarat..nu imi parea rau de faptul ca trecusera atatia ani,ca am intalnit multe obstacole..toate acestea,m-au facut mai puternic...toate acestea au sporit iubirea mea pentru tine..te iubesc..mai am doar 7 zile..ma trezesc..pentru prima data esti langa mine...te privesc tacut...nu stiu ce sa fac..te-as iubi intraga zi, dar stiu ca trebuie sa si vorbim....esti mai stralucitoare decat soarele,iar inima mea e inebunita...te privesc..esti minunata..esti minunea acestui univers...tu esti dovada clara a existetii frumusetii si iubirii in aceasta lume..gata!stiu..trebuie sa ajungem la piramida iubirii..dar doar daca esti de acord...peste cateva minute te trezesti si tu...atunci cand deschizi ochii tai atat de limpezi sunt cel mai fericit de pe acest taram...dupa o atingere romantica si o imbratisare foarte calda,inteleg ca trebuie sa-ti spun acest adevar..trebuie sa-ti spun despre promisiunea facuta...stiu ca ma iubesti,dar nu vreau sa suferi.vreau sa iubesti la fel de mult si dupa ce voi parasi acest taram..viata mea este pe sfarsite,dar tu ai o viata lunga in fata..nu trebuie sa fi nefericita..te iubesc,iar eu pot fi fericit numai daca zambesti...tu esti totul pentru mine...
    vreau sa-ti spun un secret.nimeni nu trebuie sa stie..
    -ce secret dragul meu?este un lucru important?
    -nici eu nu stiu..dar trebuie sa ma crezi.am facut o promisiune ingerilor..peste 7 zile voi fi nevoit sa parasesc aceasta viata..esti tare frumoasa.mai uimit si nu trebuie sa suferi....sa stii ca te-am iubit foarte mult,draga mea...
    -nu se poate,nu poate fi adevarat
    -Larissa,nu plange...promite-mi ca dupa ce voi parasi pentru tot timpul aceasta viata,tu vei continua sa zambesti...promite-mi..te implor...
    -nu pot sa iubesc o alta persoana..l-am iubit pe Alin si acesta si-a batut joc de mine..te iubesc pe tine si tu-mi spui ca vei pleca..nu se poate asa ceva.....
    -te rog sa incerci..am incredere ca vei reusi...
    -dar de ce ai facut aceea promisiune?
    -pentru tine,pentru a putea fi in stare sa te gasesc din nou..dar hai sa nu mai vorbim.hai sa ne iubim in tacere..vin-o mai aproape de mine.lasa-ma sa explorez trupul tau ..zambeste...iata ca aceasta zi este pe sfarsite..dupa ce soarele va apune imi vor ramane doar 7 zile de trait..7 zile de iubit..privesc nemiscat ochii tai atat de minunati..as vrea sa spun ca te iubesc,as vrea sa-ti spun ca esti frumoasa..dar te-as minti,pentru ca tu esti mult mai frumoasa decat frumusetea,iar eu simt pentru tine sentimente mult mai profunde decat iubirea...inima mea este fericita,..
    stiu ca totul se va sfarsi cat de curand,dar vreau sa ma bucur,impreuna cu tine,de ultimele mele clipe de viata....mi-ar placea foarte mult ca timpul sa se opreasca,sa pot sta langa tine pentru o fractiune din eternitate...dar iata,ca acest animal salbatic este mult mai rapid decat orice avion sau racheta...timpu nu se poate opri...nici eu nu pot trai fara zambetul tau..tu esti totul pentru mine...te privesc pentru cateva ore...si sunt atat de fericit...sufletul meu danseaza in inima atat de intunecata pana la aparitia ta.sunt nebun dupa vocea ta..deodata telefonul suna...este pentru tine..trebuie sa pleci...a intervenit o problema iar tu trebuie,din pacate,sa pleci..raman singur in incaperea apartamentului...pleci,promitandu-mi ca vei veni cat mai curand.... a mai trecut o zi zi au mai ramas doar 6...doar 6 rasarituri si tot atatea apusuri..dar in aceste zile este destul timp pentru o multime de zambete,este timp pentru iubire...gandul meu este numai la tine..stiu ca trebuie sa-i intalnesc pe toti prietenii mei inainte de a pleca..dar mai intai vreau sa te iubesc,vreau sa te privesc..rudele mele nici nu stiu ca viata mea este atat de scurta si frumoasa..tu esti totul,tu esti viata mea..practic eu nu voi muri niciodata..trupul meu se va odihni pentru totdeauna pe aceasta planeta...dar sufletul meu,chiar si atunci cand va ajunge in acel intuneric se va gandi la tine..chiar daca infernul ma va inconjura,eu tot la zambetul tau ma voi gandi...sa nu plangi,continua sa iubesti..vin-o langa mine...trupurile noastre sa danseze dansuri ametitoare...ochii nostri sa pluteasca deasupra amintirilor..sa traim aceasta clipa impreuna....zambetele noastre sa vorbeasca cele mai mangaietoare cuvinte,iar noi doi,indragostitii sa fim nedespartiti.
    6 zile...

    Continut sponsorizat

    Re: iubire imperfecta...

    Mesaj Scris de Continut sponsorizat


      Acum este: Mar Iul 25, 2017 12:46 am